Nu aşa preaiubiții noştri, că noi ne cunoaştem de mult ? Desigur. Mai anii trecuți când mămica sau tăticul vă lua pe genunchi să vă citească poezii şi istorioare despre Iisus Biruitorul care a iubit şi iubeşte copiii buni ca voi — atunci ne întâlneam mai des. Puțin mai târziu însă când Domnul a îngăduit ca unele necazuri să ne despartă pe câtva timp, voi ne-ați văzut şi ne-aţi auzit ceva mai rar. Acum uite, Bunul nostru Iisus, care totdeauna poartă grjjă de copilaşii Lui, ne-a pregătit iar un locuşor, o bisericuță, în care să ne întâlnim. Ne vom aduna deci aici, deocamdată aşa cum putem, odată pe lună, ca să ne cunoaştem mai bine. Vom îngenunchia împreună în rugăciune şi vom învăța cu toții laolaltă cântări noi, bucurându-ne de binecuvântarea Domnului Iisus care va fi în mijlocul nostru.
Din adunarea aceasta veți începe să vă cunoaşteți voi între voi. Iar cunoştința accasta vă va da mult curaj şi fericire în toată viața voastră trăită cu Domnul Iisus şi în slujba Lui.
Vă veți întâlni aici frățiorul Ghiță de la Sămbăteni cu Ionel de la Sibiu; surioara Otica de la Găureni cu Lenuța de la Sighișoara ; Dorica de la Dumbrava Roşie cu Mărioara din Romanați. Şi cu alții mulți, mulți din toată țara, care ca voi, cunosc şi ei pe Domnul Iisus, căci tăticul sau mămica le-a vorbit şi le vorbesc mereu despre El, ca și vouă.
Iar aici, în adunarea voastră în care desigur că veți fi cuminți şi ascultători aşa cum sunt copii care cunosc pe Donmul Iisus — va veni totdeauna „fratele învățător, mătuşa Maria, unchiul Tavel, Moş Bucur şi alții unchi şi mătuşi cari vă vor lua pe genunchi şi vă vor spune istorioare multe şi minunate şi vă vor învăţa cântări şi poezti frumoase.
Aşe-i că va fi minunat?
Să începem chiar de acum. Fiecare acolo unde sunteți, îngenunchiați şi vom începe întăia noastră adunare rugăndu-ne: Doamne Iisuse, scumpul nostru Mântuitor care ai iubit și iubeşti aşa de mult copiii Îti mulțumim că Tu ai îngăduit să ne întâlnim aici în brațele Tale. Îți mulțumim pentru revista pe care Tu ne-ai dat-o spre bucuria noastră, Te rugăm păstrează-ne-o mereu pentruca după noi, copiii noştri şi nepoții noştri să Te cunoască pe Tine din ea. Ajută Tu, totdeauna pe cei ce ne vor învăța ca ei să ne facă să Te vedem şi să Te cunoaştem cu adevărat numai pe Tine iar noi să fim mereu copiii Tăi ascultători şi buni. Amin.
Și acum, rugându-vă să (fiți ascultători şi să nu supărați pe Domnul Iisus, prin purtarea voastră, vă sărută pe rând pe toţi, al vostru care vă iubeşte;
”TIAN DOZ”
Din ”Familia creștină”, Anul 1. Nr. 1 – Iunie 1941
înscrisă la Trib. Bihor Secția III sub Nr. 1/1941
Revistă de Literatură creştină şi Informaţie
Redacția : Com. Mizieş, Beiuş, jud. Bihor, Director : TRAIAN DORZ
