Iubite fiu al meu duhovnicesc în Domnul, am primit scrisoarea dumneavoastră şi cu atenţie am citit şi văzând rănile pe care vi le-a făcut lupul cel înşelător, preavicleanul şi vrăjmaşul diavol, am compătimit alături de dumneavoastră şi mi-am pus în gând să vă tămăduiesc. Leacul este adevărata şi sincera pocăinţă şi întoarcerea din păcat la virtute şi de la diavol la preabunul Dumnezeu. Ură şi depărtare de păcat, mai ales de trufie, din care se naşte amintirea răului care te-a stăpânit şi din care ies şi celelalte păcate; dragoste din tot sufletul şi din toată inima către Dumnezeu şi smerenie din care se nasc adevărata căinţa şi toate celelalte virtuţi. Dacă vei primi acest leac mântuitor pe care, ca părinte duhovnicesc, ţi-l ofer spre mântuire, veţi merge cu fiul cel rătăcitor sau cu desfrânata, cu vameşul, cu tâlharul, şi cu miile de oameni pocăiţi, în Rai. Ai grijă, fiule iubit, să asculţi sfatul duhovnicescului părinte căci ascultarea este viaţă.
Fericitul Filotei Zervakos,
Sfaturi, minuni, rugaciuni, Edturile Sophia si Cartea Ortodoxa, Bucuresti, 2005
