Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home PR. ARSENIE BOCA, ÎNTREGITOR AL OASTEI

PR. ARSENIE BOCA, ÎNTREGITOR AL OASTEI

PR. ARSENIE BOCA, ÎNTREGITOR AL OASTEI

În 28 noiembrie 1989, Părintele Arsenie Boca, omul lui Dumnezeu care a resemnificat vocaţia sfinţeniei ţâşnită din aşezarea vieţii monahale, se muta la Domnul. Cu doar câteva luni în urmă (20 iunie), Hristos îl chemase la El pe un alt martir al Neamului, de această dată lăsat mărturie şi model binecuvântat mirenilor, fratele Traian Dorz. Lor li s-au alăturat, cu siguranţă, cete de alţi sfinţi (şi) martiri ai acelui însângerat eliberator ’89, ştiuţi şi, mai ales, neştiuţi de noi, însă pentru rugăciunile şi jertfa cărora Biruitorul Hristos ne-a dăruit şansa de a-i cinsti aşa cum se cuvine.

Parcă ne sunt lăsaţi tot mai insular oamenii nodali, de cotitură, care să ne arate desluşit, prin dârzenia şi impunătoarea lor limpezire, Calea către Acasă, într-o lume care îşi dezavuează tot mai mult cărările, îşi amestecă tot mai haotic conţinuturile şi îşi antreneză permanent atenţia să fii… neatent la interogaţiile cu adevărat valide, care te revendică în asemănare, până la identificare ultimă, cu ipostas al lui Dumnezeu.

Nu sunt multe referinţele care să ne indice interacţiunile Pr. Arsenie Boca cu Oastea Domnului. Ceea ce putem afirma însă cu certitudine e faptul că niciodată Pr. Arsenie nu s-a alăturat cohortelor de cârcotaşi sau cârtitori ai vremii împotriva Lucrării, pe care, concomitent, o desfăşura Pr. Iosif Trifa în Ardeal şi, mai apoi, pe cuprinsul întregii ţări. Şi aceasta, în contextul eschivării sau lepădării tot mai multor clerici de Pr. Iosif, după conflictul cu Mitropolitul Nicolae Bălan. În paranteză fie spus, Pr. Arsenie Boca situându-se, el însuşi, într-un litigiu asemănător, cu acelaşi mitropolit, de unde i se trage, de altfel, şi surghiunul la Mănăstirea Prislop.

E alegerea proniatoare a lui Dumnezeu să trimită la vreme potrivită oameni rânduiţi fiecărei categorii de credincioşi sau fiecărei tipologii umane. Unora dintre căutătorii sinceri de Împărăţie li s-a potrivit în chip cu totul minunat modelul Oastei Domnului. Altora, cel propus de Pr. Arsenie Boca ori Pr. Nicodim Măndiţă. Precum şi alte căi de ancorare şi rezistenţă în Hristos pentru acele vremuri şi… pentru întotdeauna. Cu totul special însă e discernământul acestor mari stâlpi ai Ortodoxiei, care, atunci când sunt contemporani, aleg să conlucreze, chiar şi fără a o face la modul cel mai vizibil cu putinţă. Astfel, de pildă, găsim în dosarele de Securitate ale Pr. Arsenie Boca scrisori ale fraţilor ostaşi care îl caută din postura de ucenici ai săi. Sau unele referinţe la prezenţa Pr. Arsenie Boca la cel puţin o adunare a Oastei Domnului desfăşurată la Catedrala Mitropolitană din Sibiu şi anumite trimiteri la fraţii din Braşov. La fel cum din anumite mărturii ale celor care l-au cunoscut ştim poziţia sa referitoare la pedeapsa lui Dumnezeu abătută asupra prigonitorilor Pr. Iosif Trifa, ca urmare a caterisirii sale (a se vedea mărturia Pr. Petru Vamvulescu). Aş aminti aici însă doar mărturiile fratelui Simion Gheorghiţă şi ale surorii Sanda, care l-au cunoscut oarecând pe Pr. Arsenie Boca. Aşa după cum ne mărturisea fratele Simeon, Pr. Arsenie este cel care l-a reaşezat pe Cale, într-o perioadă de frământare şi distanţare de Dumnezeu, pentru a-şi regăsi apoi limpezimea stăruitoare în Oastea Domnului. În ceea ce o priveşte pe sora Sanda, într-un moment de extremă rătăcire, după pierderea singurului său fiu, Pr. Arsenie Boca e cel care îi descoperă ieşirea din moarte, spunându-i hotărât şi apăsat: Intră în Oastea Domnului. E singura care te va salva. E o Oaste sfântă şi sigur Domnul Iisus te va salva. Auzi, Alexandrina?

Parcă ne sunt tot mai rari astfel de oameni ai lui Dumnezeu, care să ne recalibreze sufletele. Însă mai cred şi că, mai mult ca oricând, suferim de un cumplit deficit de atenţie la lucrurile care cu adevărat contează. Tot Pr. Arsenie Boca, ne spune fratele Simion Gheorghiţă, avea o vorbă: Eu fac slujba de mântuire, nu de mântuială! Or, cred că facerea aceasta a lucrurilor de mântuire ne lipseşte cel mai mult în aceste vremuri.

Iar dacă surorii Sanda Pr. Arsenie îi spunea oarecând: Intră în Oastea Domnului. E singura care te va salva. E o Oaste sfântă şi sigur Domnul Iisus te va salva!, de ce nu ni s-ar potrivi şi nouă această şansă? Pentru ea a fost salvatoare…

Romeo PETRAŞCIUC

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *