din vorbirea fratelui Traian Dorz
de o la întâlnire cu tinerii creatori, la Sâmbăteni – 5 octombrie 1985
Dumnezeu are grijă să avem, dacă trăim frumos şi nu suntem risipitori. Scopul nostru este să Îl iubim pe Dumnezeu şi chemarea noastră este să aducem slujbă şi slavă pentru Numele Lui.
Nu vă ruşinaţi de Domnul, nu vă ruşinaţi de lucrul pentru El, nu vă ruşinaţi de cântările Lui, de rugăciunile cu El, de jertfele pentru El. Bucuraţi-vă că aveţi parte de astfel de har, să fim aleşi de Domnul şi să fim făcuţi părtaşi unei astfel de moşteniri strălucite.
Noi ne ducem, ştie Dumnezeu cât de puţine sunt zilele în care ne vom mai vedea unii cu alţii aşa cum ne vedem acuma. Am citit la început Psalmul 90. Acolo este scris: „Zilele vieţii noastre sunt şaptezeci de ani”. E adevărat că scrie că mai sunt unii care mai trăiesc şi după aceea. Dar am zis: anii pe care-i trăieşti după şaptezeci îi târăşti, nu-i mai trăieşti. Şi oricând pot fi sfârşiţi, pentru că, de fapt, sfârşitul a fost sortit, numărat, cântărit, hotărât la şaptezeci de ani. Am trecut de aceşti şaptezeci de ani. Deci oricând poate să vină, ori pe aşteptate, ori pe neaşteptate, despărţirea noastră. Când gazul din lampă s-a terminat, fitilul fie că mai pâlpâie o dată şi se stinge, fie că încetează încet, încet, până când s-a stins. Acesta este sfârşitul fiecăruia dintre noi, care poate să vină oricând.
De aceea, iată ce sarcină vă rămâne: veţi continua această Lucrare sfântă. Pregătiţi-vă să puteţi prelua ştafeta aceasta, făclia aceasta minunată, şi s-o duceţi mai frumos de cum am dus-o noi. Pentru că voi v-aţi format în alte împrejurări de cum ne-am format noi. Voi aţi ajuns acum să porniţi de la un alt nivel de cum am pornit noi când am pornit, acum peste o jumătate de secol, când am rămas fără Părintele, fără părinţii noştri duhovniceşti. Însă să ştiţi că Lucrarea este a lui Dumnezeu. El n-o va lăsa. Oamenii pot să întârzie împlinirea planurilor lui Dumnezeu, dar nu le pot anula. Pot zădărnici mântuirea lor sau mântuirea unora care ascultă de ei, dar nu pot zădărnici planul lui Dumnezeu şi izbânda unei Lucrări a Lui. Domnul nu începe o lucrare care să dea, după aceea, faliment. Oamenii pot da faliment, dar Lucrarea lui Dumnezeu nu. Dacă noi nu suntem în stare şi nu corespundem voii lui Dumnezeu ca prin noi să continue Dumnezeu Lucrarea Sa, El îi va găsi pe alţii. El nu piere. El stă şi trăieşte veşnic. El poate lua sau poate ridica, El poate întări sau poate anula, El poate înălţa sau poate prăbuşi pe cei care sunt sau nu sunt vrednici de chemarea Lui. Aţi avut părinţi credincioşi. Aţi primit mesajul Evangheliei minunat. Aţi văzut lucruri şi fapte, şi exemple nespus de frumoase. Aţi văzut sub ochii voştri cum Dumnezeu apără această Lucrare. Cine mai face în ţara aceasta adunări aşa de minunate, nunţi aşa de frumoase, întâlniri aşa strălucite… bucurii aşa de mari ca noi? Deşi n-avem autorizaţie, deşi nu suntem recunoscuţi legal. Cine este totuşi atât de binecuvântat de Dumnezeu cu aşa mari binecuvântări ca această Lucrare? Nu este oare aceasta dovada că Dumnezeu o apără? Şi atunci, dacă Dumnezeu o apără atât de vizibil şi atât de minunat, nu ne obligă pe noi acest lucru la o viaţă înaltă, sfântă, la o râvnă mai puternică şi la un devotament mai fierbinte faţă de această Lucrare, dacă Dumnezeu chiar pe noi, cei mai nevrednici, ne-a găsit totuşi vrednici de încredere şi ne-a pus în slujba Lui?
Nu vă pară rău, pentru că noaptea aceasta nu-i pierdută. Noaptea aceasta este o noapte câştigată. Odată, peste ani şi ani, când noi nu vom mai fi decât cântări şi amintire… vă veţi gândi cu drag la o seară ca asta şi veţi mulţumi la Dumnezeu că aţi trăit-o.
Reţineţi în inimile voastre toate aceste cuvinte şi îndemnuri venite de la Dumnezeu, de la Duhul Sfânt, pentru ca să înflăcăreze în voi Duhul Său şi harul Său care v-a chemat şi v-a sortit la o lucrare minunată. Să fiţi împreună lucrători cu Dumnezeu la o Lucrare extraordinar de mare şi frumoasă, care va aduce la Dumnezeu multe şi multe mulţimi de suflete şi va crea încă, pentru Dumnezeu, lucrări nespus de frumoase.
Lucrările acestea sunt lucrări şi adunările acestea sunt adunări în care şi îngerii doresc să privească. De-aţi şti câţi îngeri sunt acum în jurul nostru… De‑aţi şti cum se bucură Domnul în cer de prezenţa Lui în mijlocul nostru şi prezenţa noastră acum în faţa Lui! Să simţim în inima noastră puternic şi adânc bucuria acestei stări, bucuria acestui ceas, bucuria acestei nopţi. Somnul îl veţi mai găsi; odihna o veţi mai găsi; dar seri ca acestea, întâlniri ca acestea nu sunt multe. Bucuraţi-vă de ele şi puneţi la inimă toate îndemnurile pe care Dumnezeu vi le pune şi vi le-a pus fie printr-o cântare, fie printr-un cuvânt, fie printr-o poezie, fie printr-un gând şi un îndemn pe care l-aţi auzit în seara aceasta aici. Şi puneţi-vă serios pe lucru. Simţiţi-vă atât de apropiaţi unii faţă de ceilalţi, cum nu te simţi faţă de fraţii tăi din aceeaşi familie. Şi colaboraţi împreună, pentru ca să aduceţi Domnului lucrări tot mai de valoare şi tot mai frumoase.
Mă bucur din toată inima că am avut de la Domnul harul să mai fiu o seară împreună cu voi şi cu sufletele acestea pe care Dumnezeu ne-a adunat aicea să ne unim gândurile noastre şi fiorul inimii în aceeaşi rugăciune şi în aceeaşi lacrimă de recunoştinţă şi de dragoste pentru Domnul nostru. Să ne ajute Domnul ca tot ceea ce a vrut El să ne înveţe şi scopul minunat pe care l-a avut El cu noi să pătrundă inimile noastre de o încredinţare înaltă şi strălucită că Dumnezeu ne-a chemat, că scopul nostru şi că rostul nostru nu-i să câştigăm o pâine mai albă sau mai neagră, mai moale sau mai uscată. De acestea, Dumnezeu are grijă să avem, dacă trăim frumos şi nu suntem risipitori. Scopul nostru este să Îl iubim pe Dumnezeu şi chemarea noastră este să aducem slujbă şi slavă pentru Numele Lui.
Străduiţi-vă, descoperiţi-vă fiecare ce dar aveţi, pe care trebuie să-l puneţi frumos, (…), fierbinte, curat, dulce la picioarele Crucii lui Hristos, în poala Lui. Pentru că El Şi-a dat viaţa pentru noi. Ne-a iubit atât de mult! Şi ne cere şi nouă o astfel de iubire, de valoarea şi de frumuseţea iubirii Lui.
preluat din «Străngeţi fărâmăturile» vol. 5