Un om slab de credinţă îl tot bătea la cap pe un credincios, spunând că el nu poate crede cum pâinea şi vinul se prefac – prin Taina Împărtăşirii – în Trupul şi Sângele Domnului.
Atunci credinciosul îi zice:
-Te rog, aprinde un chibrit!
-Iată, l-am aprins.
Apoi, credinciosul scoase din buzunar o hârtie (o bancnotă) de un milion şi i-o întinse, zicându-i:
-Te rog, aprinde acum hârtia aceasta!
-Cum? Să aprind o hârtie de un milion?… Asta nu se poate! Hârtia asta e o hârtie de mare preţ!…
-Ei, vezi, dragul meu? – zise credinciosul. Hârtia aceasta este o hârtie ca orice hârtie; nu valorează în sine nici doi bani; tu însă crezi în preţul ce-i scris pe ea, dar nu vrei să crezi în preţul cel nepreţuit ce-l au pâinea şi vinul din Sfânta Cuminecătură.
Şi acolo este o simplă pâine şi un simplu vin, dar ele capătă, prin Taina Sfintei Împărtăşiri, un preţ nepreţuit, iar acest preţ „l-a scris” pe ele însuşi Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, când a binecuvântat pâinea şi vinul, zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu!… Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu!.. .Aceasta să faceţi spre amintirea Mea!” (Luca 22, 19-20).
Potrivit răspuns! Cu adevărat, cred oamenii în atâtea şi atâtea lucruri lumeşti, dar, în cele sufleteşti, diavolul îi îndeamnă să se îndoiască şi să nu creadă.
Pr. Iosif Trifa – 600 de Istorioare religioase
1 Comment