Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Prima mea participare la Comemorarea Părintelui Iosif Trifa

Prima mea participare la Comemorarea Părintelui Iosif Trifa

Prima mea participare la Comemorarea Părintelui Iosif Trifa

În luna februarie a anului 2009, Mathias Keller, din Langen, Hessen, Germania, avea să participe la invitația fraților și surorilor cunoscuți prin intermediul vechiului forum al Oastei Domnului, la prima sa Adunarea de comemorare a Părintelui Iosif Trifa. În continuare redăm mai jos gândurile lui Mathias, după întoarcerea acasă în Germania:

”Slăvit să fie Domnul !

Anul acesta, în februarie, am avut prilejul să particip, pentru prima dată, la Comemorarea părintelui Trifa la Sibiu. Am participat atât la programul de sâmbata, la marşul prin oraş, la vecernie, la catedrală din Sibiu şi la programul de duminică la cimitir. Am putut vizita şi tipografia părintelui Iosif Trifa.
Sunt conştient că ar fi trebuit mai demult să povestesc aici pe forum despre experimenţele mele, deci au trecut deja două luni, dar, am dorit mai întâi să meditez asupra tuturor lucrurilor şi apoi să le povestesc. În final să pun toate gândurile mele în formă unei postări spre înţelesul tuturor – a mai durat puţin.

Am avut un timp extraordinar şi deosebit şi mulţumesc Domnului pentru tot ce am putut vedea, pentru tot ce am putut experimenta şi pentru toţi fraţi deosebiţi pe care i-am putut cunoaşte.
Din păcate, timpul a fost totuşi prea scurt şi n-am mai reuşit să stau de vorbă cu toţi fraţi cu care am făcut cunoştinţă aici pe forum şi care au fost prezenţi şi la Sibiu.

Am stat (ca şi toţi fraţi care au venit la cimitirul din Sibiu) ore în şir în frig şi respectul meu mai ales faţă de acei fraţi mai în vârstă a crescut cu fiecare oră care trecea. La un astfel de eveniment n-am mai participat niciodată. A fost totuşi un program reuşit şi n-am regretat că am făcut călătoria aceasta să ajung la Sibiu.

Ca să vă încurajez (sper că voi reuşi), iată nişte lucruri care le-am observat până acum atât la forum, prin citirea cărţilor ca şi în mod deosebit atunci când am fost la Sibiu la manifestările ale Oastea Domnului
Bineînţeles îmi exprim aici doar punctul meu de vedere. Sper că am înţeles bine lucrurile şi postarea mea o să vă fie de folos.

În primul rând vreau să mărturisesc sincer că mă simt foarte aproape de lucrarea Oastei Domnului.
Aceasta spun din inima, prin Oastea Domnului am început să mă intereseze şi Ortodoxia şi învăţătura ortodoxă, dar n-am venit pentru studii ci dorinţa mea a fost în primul rând să văd ce este şi ce înseamnă Oastea Domnului.
Cu un an în urmă nu mă închipuiam să ajung aici, mai ales pentru că nu sunt ortodox, dar mulţumesc foarte mult Domnului Iisus pentru călăuzirea Sa. În cei acum peste 20 de ani de când am intrat pentru prima dată în ţară, am văzut multe, pe plan spiritual, contactele, cunoştinţele mele şi prietenii mei până nu de mult erau ori penticostali ori “neoprotestanţi” (aşa cum ziceţi voi).
De la Sibiu, respectiv de la Iaşi, am plecat acasă, aceasta spun fără exagerare, numai cu impresii bune.
M-am simţit foarte bine şi încerc să-mi explic de ce …

Iată unele lucruri cu privire la Oastea Domnului care pentru mine sunt importante:

1. Oastea Domnului este o mişcare autohtonă românească. Lucrul acesta m-a plăcut din prima.
Nimic nu a venit din afară. Din punctul meu de vedere, creştinismul trebuie să fie autentic şi trebuie să aibă o relevanţă culturală, adică cea ce facem noi trebuie să potrivească culturii noastre.
Fără să întru prea mult în detalii, am mai participat în trecut la adunări (protestante), unde parcă ai întrat într-o adunare occidentală, mai mult sau mai puţin “tradusă” în româneşte. Vreau să mă opresc aici, nu doresc să pun acum un accent prea mare pe obiceiurile grupărilor protestante, dar acest lucru m-a deranjat întotdeauna, am văzut situaţii şi manifestări care mi-au părut mai mult “copiate” după felul occidental.
La Oastea Domnului lucrurile stau cu totul altfel, nu sunteţi influenţaţi de nimeni şi nici nu copiaţi nimic.

2. Pe mine m-a impresionat foarte mult şi adânc persoana, lucrarea, devotamentul şi darul profetic al preotului Iosif Trifa. După ce am aflat primele lucruri despre preotul Iosif Trifa, mi-am dat seama din prima ce om profetic de fapt era el. Unul dintre acele lucruri care mă împresionează cu privire la persoana lui este faptul că nu doar a predicat ci a şi trăit pâna la capăt chemarea lui. În al doilea rând el a rămas pâna la ultima consecinţă fidel Bisericii Ortodoxe, înţelegând atunci foarte exact voia lui Dumnezeu.
Prin exemplul lui personal (şi jertfa lui într-un fel – pentru că el a fost caterisit) a transmis mai departe chemarea Oastei Domnului: să rămâne o mişcare duhovnicească în sânul Bisericii Ortodoxe.
Modelul părintelui Trifa este ceva rar întâlnit în lumea creştină. Din păcate, la noi, nimeni nu-l cunoaste pe părintele Iosif Trifa, cu toate că în viaţa sa prea scurtă a schimbat înfăţişarea unei ţări întregi.
La un forum german-ortodox, unde m-am înscris recent, i-am întrebat pe ceilalţi utilizatori dacă cineva cunoaşte o mişcare duhovnicească în cadrul unei Biserici Ortodoxe.
Am primit doar un singur răspuns, mi-a răspuns cineva că în Serbia există sau a existat un grup de preoţi care i-a chemat pe oameni înapoi la Biserica şi la credinţă. Dar am împresia că o mişcare cu care se compară Oastea Domnului nu există în nici o altă ţară majoritar ortodoxă.
Prin persoana şi lucrarea părintelui Trifa, Dumnezeu n-a înfinţat doar o mişcare duhovnicească, ci şi-a arătat harul Său unui popor întreg. Toată lucrarea Oastei Domnului este una actuală şi una profetică pentru ziua de astăzi şi potrivită pentru societatea în care trăiţi.

Citesc acum cartea “Preotul Iosif Trifa – o viaţă de propovăduitor al lui Hristos” şi am rămas impresionat dar şi profund mişcat de mesajul acesta care părintele Trifa ne transmite nouă prin viaţa care a trăit-o.
Pentru mine personal este important faptul că atunci, când citesc ceva despre părintele Trifa, ca de ex. cartea aceasta despre viaţa lui, simt o îndrumare să citesc, să studiez şi Biblia.

3. Cântările
Cântările Oastei Domnului (care s-au cântat în Catedrală şi la mormântul preotului Trifa) sunt înalţătoare şi “hristo-centrice”. Aveţi o adevărată comoară în cu privire la căntările Oastei. Nu prea m-am mirat când am auzit mărturia unui frate care mi-a povestit că s-a întors la Hristos, aflându-se atunci la o adunare a Oastei, chiar în timpul când fraţii cântau. Atunci o cântare anume a “întrat” ca o profeţie direct în inima fratelui respectiv, îndrumând pe el să se întoarcă la Iisus Hristos.
Sunt foarte frumoase cântările şi mi-a plăcut din prima. Ţin minte de momentul când la Catedrala sa terminat Vecernia şi a început adunarea Oastei Domnului printr-o cântare. A fost un moment deosebit.
Nu s-a simţit nici o “ruptură” cu slujba de Vecernie, slujba din Catedrala a continuat perfect prin cântările Oastei Domnului. După ce m-am întors acasă, cântările mi-au rămas în gânduri şi în suflet …

4. Unitatea
Participând la programele din sâmbată şi duminică la Sibiu, am aflat că există două “accentuări” la Oastea Domnului. Programul de sâmbată a fost mai mult condus de fraţi laici în prezenţa şi cu participarea unor preoţi, precum programul de duminică, care a început cu Sfânta Liturghie, a fost condus de preoţi şi clerici. Sincer fiind, ambele manifestări mi-au plăcut foarte mult, pentru că împreună au transmis o perfectă unitate.
În primul rând Oastea Domnului este o mişcare în sânul Bisericii Ortodoxe, dar pe de altă parte Oastea Domnului trăieşte prin dragostea, implicarea, colaborarea şi implicarea tuturor fraţilor care fac parte din mişcarea aceasta.

5. Dragostea frăţească
Am observat că aveţi o legătură strânsă între voi. Lucrul acesta m-a impresionat. Am auzit că atunci, când un frate mai în vârstă şi-a sărbătorit ziua lui de naştere, peste o sute de fraţi au călătorit pâna-n Galaţi să-l felicite. Sau dacă are loc o nuntă, lumea vine din toate colţurile ţării ca să participe la nunta respectivă.
Pentru că mulţi, aşa cum pot şi reuşesc, participă la multe evenimente
Eu sunt convins că şi în ziua de astăzi, dragostea frăţească este una dintre cele mai preţioasele lucruri care le poţi avea în adunare sau în Biserică.
Vă doresc din toată inima să păstraţi astfel de obiceiuri şi legături intre voi.

Ca o concluzie
Repet aici că îmi exprim aici punctul meu de vedere, cu dorinţa sinceră să vă încurajez.
Dacă locuiam acum în România, sincer fiind, întram şi eu în Oastea Domnului (sau frecventam cel puţin adunările), dar pentru că nu sunt din România, vă voi rămâne deocamdată fidel ca un “simpatizant” …

Domnul să vă binecuvânteze !
Mathias

Luni, 13 Apr. 2009,  9:04 pm

 

P.S.

Mulţumim mult pentru mărturia ta!
Noi zicem, să-ți planifici şi întâlnirea din vara anului acestuia, şi cea de la Sibiu şi cea de la Beiuş de la mormântul fratelui Traian Dorz, pe care o aşteptăm cu nerăbdare de fiecare dată.

Încă o dată Mathias îți mulțumim pentru cuvintele frumoase și asteptăm cu nerăbdare următoarea întâlnire rânduită de Dumnezeu.

Fii binecuvântat, Mathias!

error

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!