Priveşte-n sus, la minunata stare
şi locul scump din care ai căzut,
acolo-i sfânta şi senina zare
şi tot ce prin cădere ai pierdut.
Cutremură-te-adânc şi te ridică,
strigându-L pe Hristos în ajutor,
chemându-L cu credinţă şi cu frică –
El ţi-este Singurul Mântuitor.
Priveşte-n jos la groaza-ntunecată,
ascunsă-n fumul veşnicelor munci,
acolo ţi-e Gheena blestemată
în care vrei orbeşte să te-arunci.
Ai mai putea, ai mai putea azi încă
să te ridici spre cerul tău pierdut,
mai poţi opri căderea ta adâncă,
chiar de-ai ajunge-n ultimul minut.
Adu-ţi aminte-ndurerat de starea
în care-ai fost atât de fericit,
când tu-L urmai cu toată ascultarea
pe dragul tău Mântuitor Iubit.
Dă-ţi iar întregul preţ de liberare,
dă-ţi orice jertfe, să te curăţeşti,
că însăşi lupta să te-ntorci spre soare
te va umplea de bucurii cereşti.
Cântările din Urmă / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2007
