RELAŢIA DUHOVNICEASCĂ PERSONALĂ A SFÂNTULUI GRIGORIE CU PREA CURATA FECIOARĂ MĂRIA

Am afirmat mai înainte că orice sfânt o iubeşte pe Prea Curata Fecioară. Sfinţenia nici nu poate fi înţeleasă fără această dragoste sfântă faţă de Maica Domnului. Şi acest lucru se întâm­plă deoarece sfinţii, după ce au gustat dragostea lui Dumnezeu, împărtăşindu-se cu Trupul şi Sângele lui Hristos şi experiind în viaţa lor darurile întrupării lui Hristos, simt nevoia să-i mulţumească şi celei ce este izvorul şi cauza acestei mari bucurii. Este binecunoscut faptul că sfinţii sunt foarte sensibili şi sunt, de aceea, recunoscători chiar şi pentru cele mai mici daruri pe care le primesc, şi cu atât mai mult pentru marele dar al îndumnezeirii firii omeneşti întru Hristos, care S-a făcut cunoscut nouă după ce S-a întrupat în pântecele Prea Curatei Fecioare. Ea şi-a oferit trupul Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu pentru întruparea sa.

Acesta este şi cazul Sfântului Grigorie Palama. Oricum, Sfântul o iubea pe Maica Sfântă şi pentru alte motive. I s-a făcut marea cinste s-o vadă în timpul vieţii sale, şi i-a fost protejat şi fiu iubit. Vom oferi câteva detalii pentru a demonstra acest adevăr, aşa cum le descrie biograful şi tovarăşul său de călugărie, Sfântul Filotei Kokkinos, Patriarhul Constantinopolului. Primul indiciu îl reprezintă faptul că încă de la o vârstă fragedă el a fost pus sub protecţia Prea Curatei Fecioare de către tatăl său. înainte ca tatăl său să fi murit, mama Sfântului Grigorie i-a cerut să-1 roage pe împărat să-i ia copiii sub protecţia sa. Acel om sfânt nu numai că nu a acceptat, ci a şi dojenit-o oarecum, spunându-i: „Nu-mi las copiii în seama nici unuia dintre mai marii acestui pământ, ci îi las în grija împărătesei noastre a tuturor, Maica împăratului Ceresc”.

El n-a vrut să-şi lase copiii sub protecţia împăraţilor acestui pământ, ci a Maicii împăratului Cerurilor. Şi, într-adevăr, în timp ce spunea aceste lucruri, privea icoana Prea Curatei Fecioare care se afla dinaintea sa. Sfântul Filotei spune în biografia sa despre Sfântul Grigorie că acele cuvinte ale sfântului său tată s-au adeverit, pentru că însăşi Prea Curata Fecioară 1-a convins pe împărat să aibă grijă de copiii orfani, dar, mai târziu, „ea le-a fost protectoare şi călăuză, şi în absolut orice situaţie ea le-a fost mântuitoare atât a sufletelor, cât şi a trupurilor lor”⁷.

Cea de-a doua situaţie care ne arată că acele cuvinte profeti­ce ale tatălui său s-au împlinit şi că Prea Curata Fecioară era un minunat protector, o minunată călăuză şi grabnic ajutătoare, ne parvine din perioada studiilor sale. La începutul studiilor sale Sfântul avea probleme de memorizare. Apoi, şi-a fixat ca regulă ca nu cumva să se apropie de cărţi şi nici să nu înceapă să citeas­că fără să fi făcut trei metanii dinaintea icoanei Prea Sfintei Fecioare şi o rugăciune în acelaşi timp. Când a început să facă acest lucru zilnic, a reuşit foarte uşor să memoreze şi să-şi pre­gătească lecţiile. Dar dacă uita să facă acest lucru „negreşit rea­păreau vechile probleme imediat”. în acelaşi timp, spune Sfântul Filotei, Prea Curata Fecioară 1-a convins pe împărat să accepte a fi protectorul copiilor şi să-şi asume toate cheltuielile necesare întreţinerii şi şcolarizării lor. Mai mult, împăratul le-a arătat o simpatie aparte, întrucât i-a invitat să vină şi să-1 vadă şi le-a vorbit într-o manieră amabilă şi plină de dragoste⁸.

Al treilea indiciu este din timpul perioadei de severă asceză în Sfântul Munte. Imediat după ce a sosit în Sfântul Munte, el s-a consacrat cu mare zel ascezei, adică postului, privegherii şi rugă­ciunii neîncetate. Este semnificativ faptul că, potrivit informaţi­ilor oferite de Sfântul Filotei Kokkinos, el se ruga neîncetat Prea Curatei Fecioare. El se ruga zi şi noapte lui Dumnezeu, chemând-o în ajutor pe Maica Domnului ca să-i fie „călăuză, acoperământ şi mijlocitoare, pururea având dinaintea ochilor săi înfăţişarea şi sfântul ei acoperământ, adresându-i rugăciuni, ce­reri şi slavoslovii neîncetate şi mergând mereu pe calea ascultării cu ajutorul şi povăţuirea ei”. Deci, în primii doi ani Sfântul s-a rugat neîncetat lui Dumnezeu, având-o pe Prea Curata Fecioară drept călăuză şi mijlocitoare.

Rugăciunea pe care o rostea în acea vreme era „luminează-mi întunericul”.

Pe când se afla într-o stare de mare pace lăuntrică, avânr⁴ mintea adâncită către sine şi către Dumnezeu, Sfântul loan Evanghelistul i-a apărut dinainte, nu în vis, ci în vedere duhovni­cească şi 1-a asigurat că fusese trimis „ca mesager al împărătesei Celei de Sus” ca să afle de ce se ruga el în mod constant cu cuvintele „luminează-mi întunericul, luminează-mi întunericul”. Sfântul Grigorie răspunse că, întrucât e om pătimaş, el se ruga lui Dumnezeu ca să fie luminat pentru a putea împlini voia Sa mântuitoare. Atunci, Sfântul loan Evanghelistul spuse: „Nu te teme, nu te îndoi… împărăteasa noastră, a tuturor, rosteşte prin gura noastră: «Eu însămi te voi ajuta». Şi după ce Sfântului Grigorie a întrebat când îi va fi ajutor şi aliat Sfânta Fecioară, în viaţa de acum sau în cea viitoare, Sfântul loan Evanghelistul i-a răspuns: «atât înainte, cât şi acum, atât în prezent, cât şi în viitor». Această apariţie a Sfântului loan Evanghelistul, trimis de Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu, a fost povestită de către Sfântul Grigorie cu mulţi ani mai târziu tovarăşului său de călugărie, Dorotei, care mai târziu a devenit Mitropolit al Tesalonicului. Este revelator faptul că Prea Curata Fecioară i-a ascultat rugăciunea şi l-a asigurat că, aşa precum mai demult, la fel şi acum şi în viitor, îi va fi ajutătoare şi apărătoare şi, mai mult decât atât, îl va umple cu daruri dumnezeieşti⁹.

Al patrulea semn este revelaţia pe care Prea Curata Fecioară însăşi i-a dăruit-o Sfântului Grigorie. Era pe vremea când el se întorsese la Marea Lavră, dar el stătea încă la schitul Sfântului Sava, înafara mănăstirii Marea Lavră.

Odată s-a rugat pentru el şi tovarăşii săi către Prea Curata Fecioară „patronul şi mijlocitorul cel de toate zilele”, ca atât călăuzirea, cât şi călătoria lor către Domnul în această viaţă, să nu le fie plină de piedici, ci să aibă toate cele de trebuinţă hranei pentru a nu fi prea preocupaţi cu strângerea proviziilor şi să ne­glijeze astfel rugăciunea. Atunci, Prea Curata Fecioară, împără­teasa tuturor, a apărut într-o vedenie „îmbrăcată modest şi curat”, aşa cum ne-o înfăţişează sfintele icoane. Mulţi sfinţi apăruseră, urmând-o. Atunci, Prea Curata Fecioară s-a întors şi le-a poruncit să îi slujească Sfântului Grigorie şi obştei sale: «De acum înainte voi veţi fi iconomii tuturor celor necesare lui Grigorie şi obştei sale». Iar Sfântului Grigorie i s-a dat asigurarea că de atunci înainte „tot ceea ce era necesar necesităţilor trupeşti li se oferea fără să facă vreun efort, oriunde s-ar fi întâmplat să se afle”¹⁰.

Din ceea ce am spus este evident că Sfântul Grigorie Palama era într-o strânsă legătură duhovnicească şi permanentă comuni­une cu Prea Sfânta Fecioară.

Tot ceea ce scrie despre ea, lucruri pe care le vom vedea mai departe, sunt evident nu gânduri seci sau formulări raţionale, ci trăiri sfinte, revelaţii ale Prea Curatei Fecioare. Acest lucru explică marea sa dragoste faţă de ea.

Putem, de asemenea, observa revelaţii progresive ale Prea Curatei Fecioare către Sfântul Grigorie. La început, prin interme­diul rugăciunii tatălui ei, ea şi-a asumat protecţia sa. Apoi, i-a arătat clar că el trebuie să aibe încredere în ea, pentru că ea îl va apăra de-a lungul întregii perioade a studiilor.

Apoi, prin Sfântul Ioan Evanghelistul, ea 1-a asigurat că îi va fi ajutătoare şi apărătoare, iar în cele din urmă, ea însăşi i s-a arătat în persoană.

De-a lungul întregii vieţi, Sfântul a păstrat convingerea că el se afla sub protecţia şi ajutorul Prea Curatei Fecioare, şi, de ace­ea, a luptat cu tărie şi curaj, a expus Teologia Bisericii într-o ma­nieră curat ortodoxă şi a înlăturat toate ereziile din vremea sa.

va urma

HIEROTHEOS, MITROPOLIT DE NAFPAKTOS
SFÂNTUL GRIGORIE PALAMA AGHIORITUL
Traducere prof. Paul Bălan
Editura BUNAVESTIRE Bacău, 2000