Iisuse, bunule Doamne! Eu sunt drahma cea pierdută, din evanghelie. Ah, în ce stare grozava şi nenorocită am ajuns! M-a acoperit întunericul păcatelor şi gunoiul fărădelegilor. M-au biruit patimile şi zac doborât la pământ. N-am nici o putere, nu pot face nimic. Ca şi drahma, zac şi eu acoperit de întuneric şi ros de rugină. Chipul Împăratului-Dumnezeu s-a şters cu totul de pe drahma sufletului meu. Am risipit darurile sufleteşti pe care mi le-a dat Tatăl Ceresc. Totul am pierdut, totul am risipit.
Vai mie, păcătosul! Cine mă va izbăvi din această pierzare?… Cine mă va scăpa din întunericul în care zac şi mă va scoate iarăşi la lumină? Fie-Ţi milă de mine, Iisuse Doamne, căci numai Tu poţi face acest lucru. Caută-mă şi mă află şi pe mine, cel pierdut în fărădelegi. Ridică-mă, bunule Doamne, din ticăloşia în care zac şi mă curăţă de urâciunea fărădelegilor. Curăţă, Doamne, drahma sufletului meu cu scump sângele Tău şi îi dă iarăşi strălucirea pe care a avut-o mai înainte de la Tatăl Ceresc.
Iisuse, Mântuitorul meu cel scump! Află-mă şi pe mine, păcătosul! Ridică-mă din pierzare şi mă mântuieşte.
Preot Iosif Trifa
DIN PILDELE MÂNTUITORULUI
