Poezie Traian Dorz

Să n-ajungi prea târziu

Să n-ajungi prea târziu în har,
să nu-ţi pierzi locul sfânt promis,
căci în zadar, – vai, în zadar
ajungi când uşa s-a închis;
– mulţi vor veni-n zadar
când nu va mai fi har!…
şi uşa s-a închis…

Să n-ajungi prea târziu,
să nu plângi în pustiu,
să nu aştepţi pân’ la apus
– acum vin la Iisus!

Să nu strigi prea târziu la Cer,
ci strigă-acuma cât eşti viu,
căci veşnic pier, o, veşnic pier
cei ce veni-vor prea târziu;
– vin prea târziu la cer
acei ce-n rele pier…
şi strigă prea târziu…

Să nu cauţi prea târziu în sus
spre mântuirea lui Hristos,
când timpu-i dus, vai, timpu-i dus,
îl plângi în veci fără folos;
– cauţi prea târziu în sus
când mergi fără Iisus…
şi plângi fără folos…

Lumina iubitului fiu / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2005

Lasă un răspuns