Să Te slăvesc pe Tine, Cel veşnic Nepătruns,
al Cărui Nume Unic Ţi-l ţii în Tine-ascuns,
să Te slăvesc prin veacuri mereu mai fericit
– doar harfa mea sfârşeşte,
Tu însă n-ai Sfârşit!
Pe orişicâte-ntinderi Te-aş adora privind,
a Tale zări mai nalte şi largi în veci se-ntind;
mă duc cu Depărtarea urcând spre Infinit
– sfârşeşte Infinitul,
Tu însă n-ai Sfârşit!
Prin orişicâte veacuri aş trece spre-un Ajuns,
la orice-Apus m-aşteaptă un Răsărit ascuns
şi zbor cu Timpul fugar spre Timpu-nveşnicit
– sfârşeşte Veşnicia,
Tu însă n-ai Sfârşit!
…Să Te iubesc pe Tine mai mult decât frumos;
eu, neştiind alt Nume, Ţi-am spus Iisus Hristos;
privind spre Nou-Ţi Nume Etern
şi nemaispus,
– supremul imn primeşte-mi,
Iisus,
Iisus,
Iisus…
1 Comment