Evrei 13, 21
Spre desăvârşire trebuie să alergăm noi… dar desăvârşirea ne-o poate da numai Hristos. Desăvârşirea este un dar ceresc, dar acest dar ceresc se dă totdeauna acelora care se fac vrednici să-L primească prin munca şi prin lupta lor. Cine nu-şi dă toate silinţele de care este el în stare, acela niciodată nu va putea uni cu credinţa lui fapta. Cu fapte cunoştinţa. Cu cunoştinţa înfrânarea. Cu înfrânarea răbdarea. Cu răbdarea evlavia. Cu evlavia dragostea de fraţi. Iar cu dragostea de fraţi iubirea de oameni (cf. II Petru 1, 5-7). Şi, în măsura în care le va putea uni în chip tot mai frumos pe acestea, omul va căpăta fericita mulţumire a realizării lor; harul dumnezeiesc îi va dărui atât dorinţa de a le împlini tot mai mult şi mai bine, cât şi lumina, precum şi prilejurile şi mijloacele cu care să le poată împlini. Un lucru bun poate fi bun pe-o parte sau bun întreg. Tot aşa cum noi putem avea o parte de credinţă sau credinţă din belşug. O viaţă săracă în Hristos sau o viaţă îmbelşugată. Dar nu-i tot una dacă suntem bolnavi sau suntem sănătoşi. Dacă avem puţin sau trăim cu plinătate. Dacă înaintăm biruitori sau ne târâm înfrânţi. Căci numai acela care a ajuns desăvârşit în credinţă şi în fapte, în cunoştinţă şi în înfrânare, în răbdare şi în evlavie, în dragoste şi în orice lucru şi cuvânt bun, acela şi poate face, în felul voit de Dumnezeu, voia Lui. Numai în acela şi prin acela Dumnezeu poate lucra neîmpiedicat tot ce-I este plăcut, prin Hristos Iisus. Şi numai acela Îi aduce o slavă desăvârşit-vrednică în Numele Lui cel Desăvârşit, acum şi în vecii vecilor.
Slavă desăvârşită Numelui Tău Desăvârşit Sfânt, Dumnezeul şi Părintele oricărei desăvârşiri în Hristos Iisus Domnul nostru! Din toată inima dorim ca tot ce facem să fie din ce în ce mai curat, mai mult, mai frumos şi mai vrednic faţă de Tine, Care ai fost faţă de noi Desăvârşit în orice lucru bun. Te rugăm, dăruieşte-ne această desăvârşire pentru ca tot ce-Ţi dăm noi Ţie să fie atât de bun cum este ceea ce ne dai Tu nouă. Amin.
