Sora Maria a cunoscut pe Domnul din tinerețe, având părinți credinciosi, dar vânturile lumii înselatoare au întrerupt-o din drumul bun, timp în care s-a și căsătorit cu un tanăr, Costică Archip, căroră Domnuș le-a dăruit două fete, Lina şi Margareta.
Mustrând-o conştinta pentru îndepărtarea de Domnul, fiind şi bolnavă, s-a hotărât din nou pentru calea Lui, prin anul 1971, la adunarea de nuntă a unui nepot din Oastea Domnului. A facut atunci legământ, pe care l-a tinut, prin pocăintă, devenind, prin post şi rugăciune, o soră şi o mamă bună, nu numai pentru ea, ci și pentru multe alte suflete, pe care le îmbărbăta le mângâia si le îndemna la rugăciune.
Sotul ei s-a făcut si el ostaş la un an după ce ea a făcut pasul acesta, unde a activat în adunarea din Podoleni ca un bun frate. A avut o viață după voia Domnului, o comportare demnă în societate, atât în familie, cât şi în serviciul pe care l-au fãcut amândoi. Fratele Constantin a trecut şi printr-o suferintă în care a stat şi la pat timp de 6 luni, iar sora Maria a trecut fără cârtire prin 15 ani de suferintă. Fratele Costică a trecut la Domnul în anul 1983. Sora Maria a dus văduvia cu mulțumire, deşi cu multă suferintă, find aşa de multi ani imobilizată în casă.
Domnul să le răsplătească şi să-i aşeze la locul pregătit de El pentru ei!
Adunarea Oastei Domnului din Podoleni
mărturie culeasă de Andrei Micuțiu
din foaia Iisus Biruitorul,Nr. 24(792)/ 6-12 iunie 2011
