Strălucirea Biruinţei e răsplata fericită
care aşteaptă lupta sfântă vrednic şi frumos sfârşită,
care Domnul o păstrează ca s o dea în veşnicie
celor care legământul şi au ţinut cu vrednicie,
celor ce au purtat eroic lupta bună şi curată
în familia şi n Oastea înrolaţi întâiaşi dată.
Strălucirea Biruinţei se câştigă prin răbdare
de acei rămaşi statornici în credinţă şi ascultare,
de acei îndrăzneţi ce n lupta Domnului sunt fără teamă,
ce nu şi calcă legământul, nici pe viaţă nu pun seamă,
ci cu ochii la izbânda lui Iisus Biruitorul
’şi au în Crucea Lui puterea şi în Jertfa ei Izvorul.
Strălucirea Biruinţei va încununa odată
fruntea care n spini şi n rane a rămas mereu curată,
mâinile bătătorite şi picioarele rănite
care n multe binefaceri au umblat neostenite,
inimile ce iubirea şi au păstrat o ne ntinată
duhului ce legământul l a ţinut de ntâiaşi dată.
Strălucirea Biruinţei este singura dovadă
care arată dacă lupta a fost bună şi cu roadă;
că n zadar e lupta celor care n au sfârşit o bine,
ei nu vor primi cununa – ci vor merge în ruşine.
Fericit e nu nceputul, ci sfârşitul ce o să poarte
nu făgăduinţi călcate – ci ţinute pân’ la moarte.
Drag urmaşul meu, tu, care calci pe a’ mele urme drepte,
Strălucirea Biruinţei şi pe tine o să te aştepte
dacă şi tu, pân’ la moarte, vei lupta cu biruinţă
lupta bună ce au luptat o naintaşii în credinţă;
atunci şi tu n Oastea Sfântă unde ţi au sfârşit părinţii
vei fi ncununat asemeni cu cununa Biruinţii.
Strălucirea Biruinței din cugetări nemuritoare / Traian Dorz
