Poezii Traian Dorz

CA HARUL DRAGOSTEI DINTÂI

Ca harul dragostei dintâinu-i mai de preţ avere,căci tot ce dai şi ce rămâieşti cum Hristos te cere. Atunci lucrezi, atuncea poţicu braţe.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

ORICE PREŢ MI-AI CERE

Orice preţ mi-ai cere, orice preţ ţi-aş da, tu-mi rămâi avere, singura-mi avere, mântuirea mea. Orice bun mi-ai cere, orice bun mi-ai da,.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

IUBIREA TRUPULUI

Iubirea trupului aprinsă şi-n alţii-aprinde-acelaşi foc, nestăvilită şi ne-nvinsă, va duce-n al pierzării loc. Iubirea Duhului curată, aprinsă din Hristos, la fel, cu.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

STĂRUIEŞTE, RABDĂ, LUPTĂ…

Stăruieşte, rabdă, luptă,calea-i grea, vrăjmaşii, mulţi,n-asculta chemarea lenei,eşti pierdut dac-o asculţi. Nu-nceta, nu sta, nu pierde,timpu-i scump, să nu-ntârzii,nu cum eşti acum te.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

ÎN JURUL TOT, LUMINA…

În jurul tot, Lumina lui Dumnezeu străluce, în mii şi mii de feluri chemându-te spre El; ferice ochii care mai pot privi spre.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

CE RUŞINAŢI SE VOR ÎNTOARCE

Ce ruşinaţi se vor întoarce cândva din faţa lui Iisus aceia ce, decât cununa, au pus gunoiul mai presus! Ce deznădăjduiţi pleca-vor cândva.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

AŞA TE ROG, IISUSE DOAMNE

Aşa Te rog, Iisuse Doamne, să mă ajuţi să merg curat, părinţii mei să poată spune că le-am fost fiu cu-adevărat. Aşa să.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

O, CLIPA REVEDERII LUI

O, clipa revederii Lui cine-ar putea-o spune, că grai pe lumea asta nu-i cu limba s-o-mpreune. Ce suflet ar putea-ncăpea suprema bucurie a.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

ÎŢI MULŢUMIM CU LACRIMI

Îţi mulţumim cu lacrimi, Părinte-Adevărat, de cele mai alese din daruri ce ne-ai dat, prin ele-avem lumină, putere şi-ajutor s-ajungem al credinţei sfârşit.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

UN GLAS IUBIT

Un glas iubit, prin chinuri, şopteşte când asculţi, alinul lui pătrunde prin spinii grei şi mulţi şi-nlătură durerea, acoperind-o blând – o, glasul.

Citește în continuare