Iubirea creștină, iubirea de Dumnezeu și curată iubire de sine.
Iubirea (agape, eros[1]) e însăși esența vieții creștine, căci după cum i-a descoperit Sf Apostol Ioan Duhul Sfânt, Dumnezeu este iubire. Iubirea e.
Catehism
Catehism
Virtuțile teologale – dragostea
Prin ele noi trăim relația de comuniune reală cu Dumnezeul Cel Viu Se numesc „teologale” de la cuvântul „theos”, și nu teologice, care.
Oastea Domnului
Iubirea curată de sine -a doua verigă a iubirii de aproapele.
Iubirea creștină implică așadar, iubirea de sine sau filautia (philautia). Să lămurim însă de la bun început, pentru a evita orice confuzie, că.
Catehism
Iubirea soților-iubire creștină.
Arareori e pomenită iubirea creștină când se vorbește de iubirea dintre soți. Și totuși aici e lucrătoare mai mult decât oriunde iubirea creștină.
Catehism
Iubirea de vrăjmași
Multe religii propovăduiesc iubirea aproapelui; singur creștinismul cere iubirea vrăjmașilor. N T pare că se rupe în această privință de V.T, care prin.
Catehism
Practicile caritabile în Biserica Ortodoxă[1] (Milostenia)
. Cât privește ideea însăși că Biserica Ortodoxă ar fi mai curând „contemplativă” decât „activă”, având despre caritate o concepție mai degrabă interiorizată.
Catehism
Roadele duhovnicești ale iubirii.
Cea dintâi patimă de care-l izbăvește pe om iubirea este philautia, marea ei vrăjmașă. Că după cum iubirea e numită de Sfinții, maica.
Catehism
Iubirea de Dumnezeu-prima verigă a iubirii de aproapele.
De vreme ce iubirea de aproapele e atât de strâns legată de iubirea lui Dumnezeu, se cere să știm bine ce este și.
Catehism
Virtuțile teologale – nădejdea
Prin ele noi trăim relația de comuniune reală cu Dumnezeul Cel Viu Se numesc „teologale” de la cuvântul „theos”, și nu teologice, care.
Catehism
Virtuțile teologale – credința
Prin ele noi trăim relația de comuniune reală cu Dumnezeul Cel Viu Se numesc „teologale” de la cuvântul „theos”, și nu teologice, care.