Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Tată, a sosit ceasul – Proslăveşte

Tată, a sosit ceasul – Proslăveşte

Tată, a sosit ceasul – Proslăveşte

La Cina cea de Taină – Ioan 17, 1

Ceasul proslăvirii începe din Ghetsimani. Scara slavei începe de la Calvar. Şi cununa vieţii veşnice, de la cununa cea de spini. De aceea, Mântuitorul nostru Îşi vedea sosit ceasul proslăvirii chiar din ceasul celor mai grele patimi. Şi de aceea El a avut putere să-L slăvească pe Dumnezeu Tatăl, mulţu­mindu-I pentru calea pe care I-o alesese, chiar dacă primii paşi pe această cale va trebui făcuţi prin flăcări, prin valuri, prin sânge, prin deziluzii, prin moarte. Fiindcă ştia că ceasul patimilor va sfârşi în veşnicia Învierii şi a Slavei. Că scara calvarului are celălalt capăt în Strălucirea şi Fericirea veşnică. Iar cununa de spini se va preface în cunună de aur şi va căpăta o strălucire nemaiîntunecată niciodată . Iată, aşa trebuie privită suferinţa. Iată, aşa trebuie întâmpinat calvarul. Iată, aşa trebuie purtată cununa de spini.

Nimic nu sfârşeşte aici, nimic nu se încheie acum. Totul are urmare. Totul se continuă. Totul are o răsplată. Nici un ceas nu rămâne singur şi rupt de celelalte. Nici o scară n-are numai un capăt. Şi nici o cunună n-are numai o faţă. Frate, nu fi orb, nici mărginit. Nici nepriceput, ca să te pierzi. Învaţă de la Hristos cum trebuie să priveşti suferinţa pe care ţi-o trimite Dumnezeu nu pentru moarte, ci pentru slavă (Ioan 11, 4). Învaţă de la Hristos şi uită-te nu la începutul, ci la sfârşitul tuturor lucrurilor. Nu la umbra, ci la lumina crucii. Nu la moartea, ci la slava ascultării. Nu la înfrângerea de acum, ci la biruinţa de mâine a lui Hristos. Nu la pietrele ucigătoare, ci la cerul deschis şi la răsplata cu care te aşteaptă Hristos ca pe Ştefan (Fapte 7, 56).

Slavă veşnică Ţie, Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, Iisuse Hris­toase, slavă Ţie! Îţi mulţumim pentru pilda şi puterea pe care ne-ai dat-o să privim totul ca şi Tine. Îţi mulţumim pentru toţi acei mari oameni ai Tăi care au stat în faţa crucii şi în faţa morţii asemenea Ţie şi au biruit asemenea Ţie. Ajută-ne şi pe noi să putem face la fel când vom fi în împrejurări asemănătoare. Amin.

Traian DorzHristos Pâinea noastră zilnică.

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *