Meditaţii

Tineretul și îndrumarea lui

1 – Nu ne lãsa Doamne sã ne îngrijim pentru tinerii noștri mai întâi de nimic altceva decât de îndrumarea lor în cunoașterea Ta.
Și nu-i lãsa nici pe ei sã caute mai întâi altceva decât Cuvântul Tãu și curãția cãrãrilor Tale.
Cãci fãrã Tine toate le vor fi spre nefericire și blestem dar prin Tine toate le vor fi spre binecuvântare și nouã și lor.

2 – Ochii sãnãtoși sunt cel mai mare dar de la Dumnezeu pentru orice ființã.
Vederea sãnãtoasã este cea mai mare binecuvântare de la Dumnezeu.
Deschiderea ochilor este cea mai mare minune și fericire, dupã cum întunecarea luminii ochilor este nefericirea cea mai grea.
Și ochii sãnãtoși sunt cei mai necesari, pentru îndrumarea tinerilor noștri.

3 – Dacã orbii trupești sunt atât de vrednici de plâns, deși orbia trupeascã poate fi și numaiîn parte, sau numai trecãtoare, – cât de amarã trebuie sã fie orbia sufleteascã, fiindcã ea când este, este de cele mai multe ori totalã și veșnicã!
Și cum vor îndruma luminos pe fiii lor, niște pãrinți orbi?

4 – Orbia trupeascã poate fi ușuratã prin vederea sufleteascã, dar cea sufleteascã nu mai poate fi ușuratã prin nimic.
Orbia trupeascã poate ține cel mult pentru viața aceasta, dar cea sufleteascã este și pentru cealaltã (2 Cor. 4, 4).
Ochii tineretului sunt educatorii lui. Ce mare lucru este ca aceștia sã fie niște ochi curați și sãnãtoși!

5 – Dacã este o mare minune și o mare binefacere deschiderea ochilor trupului, pentru vederea lucrurilor materiale, desigur este o nespus mai mare minune și binefacere deschiderea ochilor sufletului, ale acelora care trebuie sã îndrume viitorul poporului în vederea lucrurilor celor duhovnicești, spre fericirea și mântuirea adevãratã a celor pe care îi iubim.

6 – Omul poate fi un împreunã-lucrãtor cu Dumnezeu, de un ajutor nespus de prețios în rãspândirea luminii pe pãmânt (Fap. Ap. 26, 17-18).
Dupã cum poate fi și un slujitor al întunericului, închizând ochii oamenilor sã nu vadã, și întunecându-le mintea ca sã nu-L cunoascã pe Dumnezeu. Și una și alta, vor avea urmãri veșnice.

7 – Nu este o mai mare nevoie pentru orice om decît aceea de a i se deschide ochii sã vadã.
De aceea oricine ajutã și orice ajutã la dobândirea și rãspândirea luminii, este mai necesar și mai prețios ca orice.
Mai ales pentru cei tineri.

8 – Toate mãdularele sãnãtoase ale unui corp sunt necesare corpului, dar ochii sunt cei mai necesari.
Toți fiii harnici ai unui popor sunt folositori poporului lor, dar cei care îl ajutã sã vadã adevãrul, adicã cei care îl îndrumã pe cãile cele bune, acei fii ai lui care-i lumineazã mintea și-l învațã credința și dragostea, cinstea și vrednicia – totdeauna aceștia sunt cei mai folositori.

9 – Toate dorințele bune și toate rugãciunile înțelepte, sunt de trebuințã fiecãruia dintre noi, dar ca sã i se deschidã ochii spre a vedea, aceasta este dorința cea mai bunã și rugãmintea cea mai înțeleaptã pentru orice om.
Cãci mai înainte de orice altceva avem cea mai mare nevoie de luminã.

10 – Cu cât ți se deschid ochii sufletului mai atenți, cu atâta vezi mai adânc și mai înalt, mai curat și mai departe.
Iar din toate tainele pãtrunse, lumina se revarsã tot mai fericit, coborând cerul pânã la cuprinderea sufletului și lãrgind sufletul pânã la cuprinsul cerului.
De aici mai este doar o treaptã pânã la îngeri.

11 – Ce greu este totdeauna sã alegi calea cea mai bunã a lui Hristos când ea este cea mai greu de gãsit și cea mai puțin plãcutã oamenilor, pentru cã ea este cea mai puțin comodã pe pãmânt!
Tocmai de aceea – cea mai strãlucitã!

Traian Dorz
din ”Poruncile iubirii”

Lasă un răspuns