Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home TOTUL ÎN HRISTOS

TOTUL ÎN HRISTOS

TOTUL ÎN HRISTOS

1. Orice suflet care este şi rămâne în Hristos, în Cuvântul şi în Duhul Lui, în învăţătura şi în adunarea Lui, în ascultarea şi trăirea voii Sale, acela are în Domnul absolut tot ce îi este de lipsă, atât trupeşte, cât şi sufleteşte. Atât în viaţa asta, cât şi în cealaltă.

2. Ai nevoie de pâine zilnică? Domnul ţi-o dă totdeauna printr-o muncă cinstită şi printr-o cumpătare înţeleaptă.
Ai nevoie de părinţi, de fraţi, de case? Domnul ţi-i dă pe cei mai buni părinţi, pe cei mai scumpi fraţi, cele mai calde şi primitoare case.

3. Ai nevoie de o soţie credincioasă, de un soţ iu-bitor? Domnul şi adunarea Lui au să-ţi dea şi în privinţa asta – la vremea potrivită şi după credinţa, după rugăci-unea şi după aşteptarea ta – chiar ceea ce îţi este cel mai potrivit pentru tine.
4. Aceasta va fi apoi fiinţa pe care Dumnezeu v-a ales-o dintre toate celelalte pentru a v-o lipi de suflet şi pentru a fi apoi cu ea una şi pe totdeauna un singur trup. Nici o putere din lume şi nici un motiv nu trebuie să vă mai poată despărţi.

5. Iubiţi-vă în Domnul şi rugaţi-vă totdeauna unul pentru altul şi unul cu capul pe umărul celuilalt. Veţi fi cu adevărat fericiţi numai atunci când fiecare veţi fi în-credinţaţi că soţul primit este tocmai cel mai potrivit pe care vi l-a dat – sau v-a dat-o – chiar Dumnezeu; unul şi una pentru veci. Acesta, şi nu altul. Aceasta, şi nu alta.

6. Cei cărora Dumnezeu nu v-a dat încă acest suflet de care aveţi nevoie şi pe care Cuvântul Sfânt vi l-a promis, încredinţaţi puternic grija aceasta Bunului Tată Ceresc şi Inimii iubitoare a Domnului Iisus. Rugaţi-L pe Domnul să vă îndrepte inima şi gândurile spre acea fiinţă pe care v-a pregătit-o ca să alcătuiţi cu ea un sin-gur trup.

7. Nu vă grăbiţi să alegeţi nici după îndemnurile şi nici după plăcerea firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului Sfânt şi după plăcerea voii lui Dumnezeu. Cine umblă după îndemnurile şi plăcerile lumii, culege nenorocire, deznădejde, deziluzii, lacrimi, păreri de rău, amărăciune şi necaz. Dar cine umblă după alegerea Domnului, va afla viaţă, binecuvântare, dragoste şi ajutor.

8. Oriunde cineva nu ascultă de Cuvântul înţelept al lui Dumnezeu şi de îndrumarea celor care veghează şi îi sfătuiesc potrivit acestui Cuvânt, totdeauna ajung rău şi se izbesc de nefericiri, de dureri şi de prăbuşire. Neascultarea şi îndărătnicia aduc totdeauna pierzarea.

9. Noi, oricât am dori, nu putem feri pe nimeni de soarta pe care fiecare singur şi-o alege prin voinţa sa liberă sau prin ambiţia şi egoismul său. Dar binecuvântăm şi ne rugăm totdeauna pentru acela care, urmând Cuvântul Sfânt şi îndemnul celor ce-i vor binele, se supune ascultător şi urmează calea lui Dumnezeu în orice privinţă.

10. Oriunde ne-am găsi şi în orice stare ne-am afla, Cuvântul făgăduinţei Domnului nostru rămâne mereu acelaşi şi pe totdeauna adevărat: „Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului!”
Să ne pătrundem puternic de această convingere şi să trăim cu toată grija, şi să umblăm cu toată evlavia, ca în faţa Lui, – şi El ne va binecuvânta cu bucurie tot-deauna.

11. Noi, cei mai mulţi, n-am avut nici condiţii, nici posibilităţi mai uşoare, să ne putem însuşi o educaţie mai deosebită, cum se obişnuieşte în lume, pentru a şti aduce lui Dumnezeu lucrări mai de valoare şi mai alese. Am avut numai şcoala Duhului Sfânt, a înfrânării şi a lacrimilor. Dar celor care au fost ascultători şi smeriţi în şcoala aceasta, iată, ce gânduri, ce idei, ce cântări şi ce poezii minunate le-a inspirat Dumnezeu!

12. Nici o şcoală de artă lumească n-a putut crea ceea ce a creat şcoala Duhului Sfânt prin cei care au fost ascultători şi silitori în ea.
Creaţiile lumeşti sunt reci şi sunt moarte, ca nişte flori de gheaţă. Pot fi frumoase, e adevărat, dar sunt tot atât de trecătoare şi de fără viaţă ca florile de ger pe fe-reastră.

13. Creaţiile Duhului, prin instrumentele Sale smerite, pot fi uneori mai simple, ca florile de câmp ori de pădure, dar sunt totdeauna vii, înmiresmate, calde şi dulci.

14. Pentru că lucrăm pentru Dumnezeu şi pentru semeni, noi trebuie să fim nu numai un îndemn, ci şi un exemplu pentru toţi cei între care lucrăm şi pe care îi chemăm spre Dumnezeu. Trebuie să fim deci cel puţin cu un pas mai înainte şi cu o treaptă mai sus ca ei… Un exemplu la care ei să poată privi admirativ şi pe care să dorească cu plăcere a-l urma.

15. Să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru acei fraţi deosebiţi care sunt între noi exemple vrednice de urmat! Aceştia, pentru că au ştiut să tacă şi să asculte, acum ştiu şi când vorbesc să vorbească lucruri la care ai tot sta să asculţi. Pentru că ei au ştiut să fie buni învăţăcei, au ajuns să fie şi buni învăţători. Şi pentru că au ştiut să-i urmeze pe înaintaşii lor, sunt vrednici să fie acum şi urmaţi de cei ce vin după ei.

16. Nu nivelul cultural este important în primul rând, ci nivelul duhovnicesc! Fireşte, când sunt amândouă înalte, atunci este cel mai fericit. Dar când nu pot fi amândouă, mai bine este să fie cel duhovnicesc. Fiindcă nivelul duhovnicesc îl duce adesea pe cel care îl are şi la ridicarea nivelului său cultural, pe când invers, cazurile fericite se petrec mai rar.
17. Un om simplu, lumeşte, dar cu un înalt nivel duhovnicesc, când se ridică şi deschide Biblia să spună ceva din Cuvântul lui Dumnezeu, ai sta să-l tot asculţi. Din gura şi din inima lui curg şuvoaie apele cuvintelor vii. Şi toate inimile ascultătoare se înviorează prin Duhul Sfânt.
Aşa vorbitori să ne dăruiască nouă Dumnezeu!

18. La fel, dacă un astfel de om inspirat de Duhul Sfânt se ocupă să scrie o poezie, să compună o cântare ori un eseu, el, care nu a învăţat la nici o şcoală lumeas-că de artă şi nimic din ce pretinde lumea în veacul acesta, creează totuşi nişte lucrări cum plini de uimire auzim şi citim în lucrarea cea vie a lui Hristos.

19. Nici o artă din lume, oricât de pretenţioasă ar fi ea, n-ajunge să creeze nişte lucrări de o aşa frumuseţe şi valoare ca acelea create de oamenii lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt.
Cei mai mulţi fraţi ai noştri şi surori care compun melodii îngereşti nu cunosc aproape nici o notă muzicală. Tot ce au primit vine direct de la Dumnezeu.
Ce înseamnă asta, dacă nu o minune dumnezeiască?

20. Fireşte, de dorit ar fi ca toţi cântăreţii Domnului să aibă şi şcoală, şi cultură muzicală… Dar dacă nu le pot avea pe amândouă, mai bine pe cea a Duhului Sfânt! Dar chiar dacă pe amândouă le-ar putea avea, este neapărat nevoie ca şi atunci să aibă grijă să primeze Duhul, apoi cultura. Ceea ce vine de Sus, apoi ceea ce vine de jos. Ceea ce este din Dumnezeu, apoi ceea ce este din lume.
Dumnezeu să binecuvânteze pe oricine va gândi şi va face totdeauna aşa!
Amin.

Întâi să fim / Traian Dorz. – Ed. a 2-a, Sibiu : Oastea Domnului, 2016

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!