Isaia 30, 18
Totuşi Domnul aşteaptă să Se milostivească de voi. Şi Se va scula să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu drept. Ferice de cei ce nădăjduiesc în El.
Iată ce dulce este iarăşi întoarcerea Domnului spre cei care se întorc spre El, deşi numai cu câteva clipe mai înainte gura Domnului rostise cele mai supărate ameninţări pentru ei. O, cât de dulce şi bună este inima Domnului! O, cât de gata este dragostea Lui să ierte! Braţul Lui să cuprindă, supărarea Lui să zâmbească, Mâna Lui să împace, bunătatea Lui să uite. Numai dacă un strop de lumină curată vede în ochii noştri, şi un strop de credinţă sinceră în sufletul nostru, şi un strop de amară căinţă în rugăciunea noastră, şi un strop de dragoste fierbinte în inima noastră pentru El.
O, suflete nehotărât pentru Domnul, n-ai tu oare nici acum în tine acel strop aşteptat de El atât de mult? Să ştii că totuşi Domnul îl aşteaptă mereu. O, cât har ţi-ar da El în schimbul acestui strop curat!
Nu-L mai lăsa pe Domnul Tău să te tot aştepte ! Vino acum şi adu-I Domnului tău ceea ce ştii tu că aşteaptă El de la tine. Căci, nu uita că foarte aproape de tine aşteaptă şi moartea. Nu aştepta să vină ea mai întâi. Nici tu, suflet căzut, leneş, nepăsător şi stins, nu uita că totuşi Domnul aşteaptă şi după tine să te trezeşti, să te ridici, să te înflăcărezi iarăşi pentru slujba Lui.
Adu-ţi aminte cum erai cândva… Tu ocupi un loc atât de frumos în via Domnului. Oare numai zadarnic să primeşti tu atâtea binecuvântări mereu fără să rosteşti şi să dai nimic? Nici stropul de datorie pe care o cere Domnul să nu fii în stare să ţi-o faci? Totuşi Domnul mai aşteaptă. Dar ştii tu oare cât va mai aştepta El? Nu te îngrozeşti oare de ceea ce va fi după?
O, sufletul meu şi fiul meu, câte mai aşteaptă totuşi şi de la tine Domnul tău! Ia seama mai ales tu, mai mult ca toţi ceilalţi, şi nu mai aştepta.
Domnul nostru, Tată Sfânt, Te rugăm să ne ierţi pe toţi, căci cu toţii am păcătuit atât de mult lăsându-Te să aştepţi mereu, ca să Te poţi îndura de noi.
Slavă inimii Tale care, plină de iubire şi de bunătate, abia aşteaptă să se milostivească şi să ne dăruiască atât de mult har pentru numai atât de puţină pocăinţă! O, cât de bun eşti Tu! Slavă nemărginitei Tale bunătăţi faţă de noi! Deschide-ne mintea s-o putem vedea, pentru ca recunoştinţa faţă de Tine să ne prostearnă pe veci la picioarele Tale. Amin.
Hristos – Pâinea noastră zilnică / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2001
