Tu n-ai fãcut atât pãcat
cât sã nu poatã fi iertat!
Nu-i nime-așa de osândit
sã nu mai poatã fi primit.
Nu-i nime-așa de-ndepãrtat
sã nu mai poatã fi-mpãcat
nu-i nime-așa nelegiuit
sã nu mai fie mântuit,
– de vrea, atunci când i s-a spus,
sã creadã-n Jertfa lui Iisus!
Ah, El a fost Cel judecat
de-aceea poți fi tu iertat!
și El a fost Cel pãrãsit,
ca tu sã poți fi-acum primit!
El Cel zdrobit și-mpovãrat
ca tu sã poți fi ușurat!
– Cãci El cu Sânge-a ispãșit
trecutul tãu nelegiuit.
Ah, El de n-ar fi fost strãpuns
pe tine-aceasta te-ar fi-ajuns!
Acum de crezi, prin harul Sãu,
poți fi scãpat de orice rãu!
și tu cel mai sãrac aci
întregul cer ai moșteni!…
– Dar dacã nu vrei sã-L primești
ah, câte-ai mâine sã plãtești!
de Traian Dorz, din ”Cântări Îndepărtate”
