Meditaţii

Tu ştii tot, Doamne

Ieremia 15, 15

Vorbind odată despre acest lucru, că Dumnezeu vede şi ştie totul, un prieten povestea: Mai de mult, în comuna noastră locuia un evreu care ţinea o prăvălie. Venind într-o seară de la oraş cu căruţa lui, pe drum l-a ajuns pe un tăietor de lemne care venea şi el acasă şi care l-a rugat să-l ia în căruţă. Era o lună de se vedea ca ziua, iar pe drum nu mai era nimeni. Cum drumul lor trebuia să treacă printr-o pădure, evreul era bucuros că şi-a mai găsit un tovarăş, fiindcă avea bani la el. Dar, trecând prin locul cel mai singuratic, tăietorul, pândind o clipă de neatenţie, l-a lovit pe evreu în cap cu securea, să-l ucidă. Căzând, evreul n-a putut spune decât: “Vezi-l lună!”, fiindcă nu mai avea pe nimeni către care să strige în ajutor şi căruia să-l spună pe ucigaş. Nimeni nu văzuse. Ucigaşul i-a luat banii şi l-a aruncat într-o prăpastie. Căruţa i-a lăsat-o acolo şi el pe urmă… s-a îmbogăţit. Au trecut anii… Într-o seară, cam tot pe aceeaşi vreme, fostul tăietor de lemne, acum bogat, ieşise prin grădină să-şi vadă stogurile de grâu. Era o lună de se vedea ca ziua. Uitându-se la lună, bogatul i-a venit în gând dintr-o dată seara aceea cu evreul. Şi fără să vrea a strigat: Hoţul de evreu a strigat atunci “Vezi-l lună!”. Numai tu, lună, ai văzut, dar ţie ce-ţi pasă de un evreu mort? Vecinul lui, care era după gard, fără să vrea, a auzit. Şi îndată i-a lămurit pe toţi oamenii de unde se îmbogăţise fostul tăietor de lemne dintr-o dată. La cercetările legii s-a aflat totul. Lunii, care singură văzuse, i-a păsat de fărădelege şi n-a lăsat-o nepedepsită, căci luna era atunci ochiul lui Dumnezeu, care vedea totul şi judeca totul.

Omule, oricine ai fi tu şi oricum ţi s-ar părea că eşti de bine ascuns, teme-te de Dumnezeu şi nu face răul, fiindcă El ştie totul, vede totul şi nu va lăsa nimic nedescoperit (Luca 8, 17). Şi nu va lăsa nimic nerăsplătit, fie binele, fie răul (Ecles. 12, 14). Pentru despovărarea conştiinţei tale, mărturiseşte-ţi păcatele din trecut, chiar să suferi pentru ele pedeapsa cuvenită, dar să-ţi mântui sufletul. Iar pentru viitor, urmează-L pe Hristos, ferindu-te cu groază de orice rău.

Slavă Ţie, Dumnezeule Atotputernic şi Atotprezent! Slavă Ţie, Care nu laşi nimic ascuns, ci aduci totul la lumină şi răsplată! Te rugăm, Doamne, tot ce mai este încă ascuns adu la lumină, ca fiecare om să-şi primescă încă aici plata pentru tot răul ce l-a făcut, spre a nu primi dincolo pierzarea. Ci pentru îndreptare, Doamne, să primească mântuirea, oricine ar fi el. Căci Tu eşti drept şi bun, Doamne. Amin.

Traian Dorz – Hristos, Pîinea noastră zilnică.

Lasă un răspuns