Psalmul 121, 5
Nimeni nu este nici mai aproape, nici mai totdeauna cu noi ca propria noastră umbră. Umbra noastră este oricând cu noi, chiar dacă n-o vedem decât atunci când suntem în lumină. Ea ne însoţeşte oriunde şi este martora tăcută la toate faptele noastre, la toate căile şi mişcările noastre. De ea, singura, nu ne putem ascunde întru nimic. Şi de nimic n-ar trebui să ne temem atât de mult ca de ea. Căci în Ziua cea Mare, când umbra noastră va începe să grăiască, cine dintre noi va putea să-şi ţină fruntea sus? Aşa este Dumnezeu şi aşa este Cuvântul şi Ochiul Său cu noi, cu fiecare şi cu toţi. Oriunde şi oricând.
Uneori Îl vedem, Îl auzim, Îl înţelegem. Alteori nu. Cum uneori ne vedem umbra, alteori nu, deşi ea este totdeauna cu noi. Unii avem ochii deschişi şi umblăm în lumină. Aceştia Îl vedem atât de bine pe Domnul şi înţelegem aşa de bine Cuvântul Lui! Şi simţim atât de bine Ochiul Lui păzitor şi veghetor… Dar alţii, care încă au ochii închişi şi umblă încă în întuneric, nici nu-L văd pe Domnul şi nici nu înţeleg Cuvântul Lui. Nici nu simt Ochiul Lui păzitor şi veghetor. De aceea facem unii binele, iar alţii răul. De aceea unii avem conştiinţa chemării, a datoriei şi a răspunderii… Iar dacă o avem, ne străduim s-o ascultăm. Iar alţii n-o avem încă. Chiar dacă n-o vezi, dragul meu, umbra ta este mereu cu tine.
Chiar dacă încă n-ai venit la Hristos, şi chiar dacă umbli pe căile cele întunecate ale păcatului, şi chiar dacă nici nu vrei să crezi încă în existenţa lui Dumnezeu şi în judecata lui Hristos, să ştii că tu totuşi nu eşti ascuns de El, cum nu poţi fi ascuns de propria ta umbră. Dumnezeu te însoţeşte pretutindeni şi nu poţi scăpa de El niciodată şi nicăieri, cum nu poţi scăpa de Cuvintele Lui din mintea ta. Şi de prezenţa Lui din conştiinţa din inima ta. Dacă eşti credincios, aşa eşti vegheat de Hristos, ca de umbra ta. Iar dacă eşti necredincios, aşa eşti supravegheat. Când ţi se vor deschide ochii, ai să vezi. Şi vei fi ori fericit pe vecii vecilor, ori nefericit tot aşa. Depinde numai de tine. Şi poate numai de clipa asta.
Slavă veşnică Ţie, Credinciosul nostru Păzitor, Care ne veghezi cu dragoste, păzindu-ne şi însoţindu-ne cu atâta credincioşie toată viaţa noastră şi în tot locul! Te rugăm, ajută-ne să umblăm numai în căi pe care Tu ne poţi însoţi mereu numai cu bucurie. Şi Te rugăm, deschide şi ochii care nu s-au deschis încă, să vadă şi ei şi să Te ia ca Mântuitor pe Tine, ca să aibă parte numai de lumina Ta fericită. Amin.
2 Comments