Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Un frate plânge cu lacrimi să fie reprimit în Oaste

Un frate plânge cu lacrimi să fie reprimit în Oaste

Un frate plânge cu lacrimi să fie reprimit în Oaste

Încă de mult am observat un fel de politică religioasă la o anumită asociaţie, de a constrânge şi silui prin felu­rite mijloace şi ameninţări, ca ostaşii să  părăsească frontul atât de scump Domnului Iisus şi să se asocieze acolo. De la cine porneşte şi cine este autorul unei asemenea politici întru totul necreştineşti nu ştiu! Ştiu însă un singur lucru şi anume că peste tot această politică distruge toate simţămintele înalte şi curat creştineşti din sufletele înflăcărate pentru Domnul. Oriunde s-a folosit această politică, sufletele trezite pentru Evanghelie s-au împărţit în două tabere. Cei mai mulţi, plini de indignare, s-au întors iarăşi pe căile lumii şi s-au coborât din nou în acelaşi întuneric al păcatului. Iar a doua tabără, în care intră cei mai puţini, continuă lupta sub steagul ostăşiei lui Iisus şi fiecare se oţeleşte tot mai mult, pregătindu-se a-şi duce crucea suferinţei cu orice jertfă. Cazul fratelui de faţă mărturiseşte acesta. E vorba de fratele Marin D. Mitroi din comuna Poiana de Sus, jud. Dâmboviţa, care, cu lacrimi, ne roagă stăruitor a-l reprimi în rândurile ostaşilor.

Acest frate râvnitor a căzut în vremea prigoanei şi în urma ameninţărilor, dar sămânţa încolţită în adâncul inimii sale l-a mânat iarăşi în rândurile fraţilor. „Părinţilor şi fraţilor, primiţi-mă iarăşi pe mine păcătosul şi nevrednicul, primiţi-mă între voi, să-mi capăt iarăşi pacea sufletului meu. Cu lacrimi vă mărturisesc că, de la pleca­ta mea din rândurile Oastei, n-am mai avut pace şi nici linişte în mădularele mele. În tot acest timp, m-am simţit pribeag şi străin. Un glas parcă îmi şoptea mereu: „Tu ai vândut pe Iisus”; „Tu eşti un trădător al lui Iisus”; „Întoarce-te până este vreme, haide, nu mai întârzia”. Acest glas tainic m-a urmărit pas cu pas şi m-a chemat mereu ca să mă întorc iarăşi de unde am plecat şi din nou să fiu ostaşul lui Iisus. Am văzut, părinţilor şi fraţilor, că Domnul Însuşi mă cheamă înapoi. Şi iată-mă, acuma vin toată inima. Primiţi-mă iarăşi, ca pe fiul rătăcit din Evanghelie şi înconjuraţi-mă ca mai nainte cu valurile dragostei ostăşeşti. Ostaş am fost. În Oaste mă întorc cu hotărâre şi statornicie şi ca ostaş vreau ca să lupt până la sfârşit. A Domnului este Oastea şi al Domnului vreau să fiu şi eu. Primiţi-mă, fraţilor, primiţi-mă cu toată încrederea şi cu toată iubirea, căci Domnul m-a chemat şi El Însuşi mă vrea ostaş luptător. Eu am venit să rămân cel mai mic frate al vostru”. Aşa ne-a vorbit mereu, săptămâni de-a rândul, fratele Marin şi iubirea tuturor a fost cu el.

Părintele Vasile Ouatu, ostașul jertfirii de sine
culegere şi prezentare: Ovidiu Rus
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2017

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *