Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home UNDE ERA IISUS

UNDE ERA IISUS

UNDE ERA IISUS

Era sărbătoarea marelui praznic al Paştilor Iudeilor. Iisus avea doisprezece ani, când pentru prima dată, cu El, părinţii pregăteau o călătorie la Ierusalim. Maica Sfântă şi Iubitoare, pe deasupra tuturor, pregătea şi merindea necesară, iar Pruncul Iisus se alătură altor copii de vârsta Lui, de unde se vede faptul că, la întoarcere, părinţii n-au băgat de seamă că Iisus a rămas în Templu, şi, crezând că este cu prieteniei lor de călătorie, au mers cale de o zi, căutându-L printre rudele şi cunoscuţii lor. Dar unde era Iisus? Mama plânge îngrijorată şi înspăimântată, întrebându-se: Unde-o fi Odorul Mamei? Iar tatăl se acuza pe sine pentru prea puţina grijă. Dar unde era Iisus?

După trei zile de căutare, printre lacrimi şi suspine, Îl zăresc în Templu, ocupând locul din mijlocul învăţătorilor Legii, uimindu-i cu priceperea, înţelepciunea, întrebările şi răspunsurile Lui. Părinţii rămân înmărmuriţi. De unde avea Băiatul Iisus, la vârstă atât de fragedă, învăţătura şi înţelepciunea care să-i uimească pe cei mai învăţaţi învăţători ai Legii?

Domnul Iisus Hristos, încă din cea mai fragedă copilărie, era conştient de Dumnezeirea Sa şi de misiunea Sa mântuitoare. Ar fi putut să pornească atunci la drum, dar nu-i sosise încă ceasul.

Mama Lui, plină de uimire şi de bucuria regăsirii, cu blândeţe în priviri şi-n glas, fără să-L dojenească, I-a zis: „Fiule, pentru ce Te-ai purtat aşa cu noi? Iată că tatăl Tău şi eu, Mama Ta, Te-am căutat cu îngrijorare”.

Era Iosif Tatăl lui Iisus? Era Iosif cu adevărat soţul Mariei? Domnul Iisus Cuvântul era Ideea Tatălui. S-a născut din Tatăl mai înainte de toţi vecii, cum rostim în Credeu: „Întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Carele din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii…” „Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Născut, iar nu făcut, cel ce este de o fiinţă cu Tatăl prin Carele toate s-au făcut…”

Atunci, Mama de ce îi zice: „eu şi tatăl Tău”? S-a născut a doua oară din Iosif? Întrebarea se pare de prisos, căci cine nu cunoaşte profeţiile privitoare la Naşterea Sa din Duhul Sfânt şi cele vestite de îngerul Domnului? Cine nu ştie că S-a pogorât din ceruri, de la Duhul Sfânt, şi din Fecioara Maria şi S-a făcut Om? Cine nu ştie că Domnul Iisus a întrunit în Sine cele două firi: Dumnezeiască şi Omenească prin Duhul Sfânt?

Deci Iosif vine ca tată adoptiv, apărător şi ocrotitor până la plinirea vârstei. Prin urmare, a doua Naştere a Sa ca Mântuitor se face din Fecioară, prin umbrirea Duhului Sfânt, precum a fost profeţit.

La cea de a doua întrebare răspundem: în Sfânta Tradiţie citim că dreptul Iosif, când a luat la sine pe Sfânta Maria, Maica Domnului, era în vârstă de aproape optzeci de ani. Prin urmare, la o aşa vârstă înaintată, nici nu se putea deduce o apropiere măcar. Sfânta Scriptură ne vorbeşte prea puţin despre Iosif. Din puţinul acesta înţelegem că era om neprihănit, şi la scurtă vreme, când n-a mai fost nevoie de ocrotirea lui, a plecat la cele veşnice.

Atunci când a trebuit să fugă din calea sabiei lui Irod, care căuta să omoare Pruncul, nu-i zice: Scoală-te, ia Pruncul tău şi pe soţia ta…, ci-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul şi pe Mama Lui, şi fugi în Egipt…” (Mt 2, 13). Îngerul nu-i vorbeşte ca unui soţ adevărat şi tată adevărat, ci ca unuia care ocroteşte şi suplineşte. Iosif era adoptiv pentru Prunc şi ocrotitor pentru Mama Pruncului, şi nicidecum soţ sau tată. Aceasta reiese şi din alte argumente biblice.

„De ce M-aţi căutat? le răspunde Iisus. Oare, nu ştiaţi că trebuie să fiu în Casa Tatălui Meu?” În Casa Tatălui Meu multe locaşuri sunt şi merge-voi să pregătesc şi vouă un loc, şi vă voi lua cu Mine, ca unde sunt Eu să fiţi şi voi. Se pare că ar vrea să spună: Oare n-aţi citit în prooroci despre Mine? Noaptea Sfântă a Naşterii mai presus de fire nu v-a învăţat cele privitoare la Mine? Îngerii? Păstorii? Magii? Steaua luminoasă? Cântările de slavă ale îngerilor? Fuga de sabia lui Irod? Nici prorocia Neprihănitului Simion şi a proorociţei Ana, fiica lui Fanuel? Fie! Ceasul Meu încă n-a sosit. Şi S-a pogorât cu ei la Nazaret şi le era supus. Şi nimeni afară de Dumnezeu nu cunoştea tainele ascunse ale inimii de mamă, care păstra toate cuvintele ascunse în lăuntrul ei.

Şi Iisus creştea în înţelepciune, în statură, şi era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor (cf. Lc 2, 41-52).

Dar unde era Iisus? Sub ocrotirea Celui Preaînalt, El făcea şi face şi astăzi semne şi minuni, vindecă, învaţă, înviază morţii. Şi nici o minune nu o întrece pe aceea a iertării păcatelor, a descătuşării celor robiţi de patimi, a dezrobirii sufletelor de sub greaua povară a păcatelor prin Jertfa, Moartea, Învierea şi Mântuirea Sa. Toţi aceştia Îl numesc Domnul lor. Şi El Se aşază deplin şi pe totdeauna în Templul sufletului lor. Pentru ei Iisus se află în Templul sufletului lor, unde tronează ca Domn şi Mântuitor.

Suflete al meu, coboară-te în templul sufletului tău şi caută până Îl vei regăsi! Dă-I locul de cinste, cel mai de cinste şi mai curat! El să fie Domnul tău, iar tu copil smerit, supus şi ascultător; şi El va fi mereu prezent în templul sufletului tău.

Grăiţi cuvântul Domnului / Cornel Rusu. – Sibiu : Oastea Domnului, 2011

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *