Va fi odată-o pace

Va fi odată-o pace pe veci netulburată,
va creşte-odată grâul ca cedri din Liban,
va fi odată-o turmă din lumea asta toată
şi miei n-o să aibă de-atunci nici un duşman.

Iubirea o să aibă o Patrie Slăvită
în care Adevărul, doar el, va fi-mpărat,
în care bucuria va fi desăvârşită
şi Domnul singur Soare de-a pururi adorat.

Acum mă rog cu fraţii plângând cu frunţi plecate
aici stropesc cu lacrimi atâtea căi de dor;
— acolo însă toate pe veci vor fi uitate
ne vom scălda iubirea în veşnicul Izvor.

O, Viitor de aur cuprinde-mă în tine
cu inima şi ochii desprinşi de tot ce-i jos
să-mi ai pe totdeauna tot sufletul din mine
aprins ca o mireasmă în calea lui Hristos.

Traian Dorz

…Acum mă rog cu fraţii plângând cu frunţi plecate
aici stropesc cu lacrimi atâtea căi de dor;
— acolo însă toate pe veci vor fi uitate
ne vom scălda iubirea în veşnicul Izvor…