Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home VRĂJMAŞII DRAGOSTEI MELE

VRĂJMAŞII DRAGOSTEI MELE

VRĂJMAŞII DRAGOSTEI MELE

1. Trei sunt vrăjmaşii pe care mi i-ai lăsat Tu spre a-mi încerca iubirea când ea nu cunoştea încă luptele pentru sfinţire:
– îndoielile inimii,
– strângerea lucrurilor trecătoare
– şi plăcerile veacului acestuia.

2. Cât de crunt am avut de luptat cu aceşti vrăjmaşi, atâţia ani îndelungaţi, când încă numai presimţirea mă înştiinţa că drumul îmi va fi lung şi că, pe el, n-am voie să mă opresc nicăieri.

3. Că pe acest munte nu se poate sui decât pieziş, fără a da nici la dreapta, nici la stânga
– cu atât mai puţin înapoi – niciodată.

4. Îndoielile inimii mi-au zdrobit multe bucurii,

5. şi mi-au tăiat, adeseori, aripile chiar atunci când vânturile îmi erau mai potrivnice şi când urcuşurile îmi erau mai grele.
6. Strângerea de lucruri trecătoare mi-a făcut tot mai anevoioasă plecarea de lângă ele şi mergerea mea înainte cu târârea lor după mine.

7. De prea multe ori acest vrăjmaş m-a ţinut pe loc tocmai acolo unde, deasupra capului meu, atârnau săbiile cele mai primejdioase şi unde, sub picioarele mele, era terenul cel mai alunecos.

8. Tocmai când, în faţa mea, străluceau cele mai frumoase cununi. Tocmai când, în jurul meu, se înecau cele mai scumpe comori.

9. Dar, cât plăcerile veacului acestuia, nici unul dintre ceilalţi vrăjmaşi nu mi-a pricinuit atâta rău.

10. Dumnezeul meu Preabun, Tu m-ai alcătuit după chipul Tău desăvârşit.

11. Tot ceea ce este sete după iubire, în fiinţa mea, este din Tine.

12. Tu ai avut nevoie să iubeşti şi să Te ştii iubit mult mai înainte de a fi simţit eu nevoia aceasta în inima mea.

13. Din această sete de iubire m-ai făcut şi m-ai păstrat. Inima din mine este, în privinţa aceasta, întocmai inimii Tale.

14. Singurătatea Ta nu este făcută spre a rămâne goală, ci pentru a fi umplută cu iubirea din mine.
15. Tu, Preaiubitule scump, n-ai vrut să rămâi singur în fericirea şi slava Ta. Ci cu noi; cu mine.

16. Fără noi, fără mine, singurătatea şi slava Ta n-ar fi, n-ar putea să fie pe deplin fericite.

17. A, dacă nu ne-ai fi cunoscut niciodată, ar fi alt­ceva. Atunci ai putea şi fără noi.

18. Dar, fiindcă ne-ai cunoscut din veşnicie şi ne-ai hotărât să fim asemenea Chipului Tău, Îţi suntem cu atât mai apropiaţi decât îngerii Tăi, cu cât aceştia nu Ţi-au cunoscut – cum am cunoscut noi – dragostea răscumpărării prin Crucea Ta.

19. Dulcea gustare a dragostei împărtăşite cu noi Ţi-a devenit de nelipsit şi Ţie.

20. Nici Tu nu mai poţi fi fericit fără mine.

21. Singurătatea iubirii Tale a devenit asemenea singurătăţii iubirii mele: nu mai pot fi fericite decât împreună.

22. Preaiubitule, doresc să nu Te iubesc cu nimic mai puţin decât m-ai iubit Tu.
Ajută-mă!

Traian Dorz,
din „Prietenul tinereții mele”,
Editura Oastea Domnului, Sibiu

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *