Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
Slăvit să fie Domnul!
Home SĂ FUGIM DIN LUME SPRE CRUCE ȘI ÎNVIERE !

SĂ FUGIM DIN LUME SPRE CRUCE ȘI ÎNVIERE !

SĂ FUGIM DIN LUME SPRE CRUCE ȘI ÎNVIERE !

Așa cum în centrul istoriei mântuirii noastre și al activității Răscumpărătoare a Mântuitorului stă Jertfa Sa , adică Patimile și moartea Sa pe Cruce , urmate de Slăvită Învierea Sa din morți , tot așa în centrul sau în inima anului bisericesc stau Paștile sau Sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos , dată de la care începe Anul Liturgic .

Frământarea mea este cu ce gând și cu ce stare intrăm în acest Nou An Liturgic. Rugămintea mea la Dumnezeu este ca toți să intrăm cu intenția vădită a reformării și reactivării conștiinței noastre proprii , evident prin „ fuga din lume spre Cruce și Înviere ”. Acestea nu sunt cuvinte mari, ci sunt cuvinte asumate. Consider că este necesară tratarea și punerea în valoare a conștiinței noastre creștine clară , trează , veghetoare , sinceră și curată , lucrătoare , folositoare și ziditoare.

Da , acest An Liturgic 2019, odată cu Patimile, Moartea și Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, îmi doresc să fie un an al vestirii Evangheliei, al apologiei Bisericii Neamului românesc și ortodox , un an al misiunii pentru evanghelizarea , catehizarea și organizarea cultică a persoanelor surde din Patriarhia Română , unele din cele mai sincere și autentice făpturi întâlnite de mine în activitatea mea preoțească . Însă , pentru aceasta, este indispensabilă o conștiință creștină activă de calitate , una care detestă duplicitatea , aroganța , ipocrizia . Îmi asum responsabilitatea cuvintelor următoare și spun că această abordare trebuie să fie un criteriu și pentru lumea persoanelor auzitoare din Biserica noastră – slujitori și închinători .

Multora dintre noi ni s-a stins candela credinței . Ne-am risipit untdelemnul ei pe tot felul de nimicuri , iar pentru a-L întâlni pe Dumnezeu nu am mai păstrat nimic . Dacă nu-L iubim , cum am putea să-L primim pe Mire ? Cum am putea deveni una cu El ? Cum ne putem petrece VEȘNICIA cu Cineva pe care nu L-am iubit , nu L-am cunoscut și cu care nu ne-am identificat cu adevărat ?

Strofa a doua din dumnezeiasca cântare a fratelui Traian Dorz „ Te iubesc , Iisuse ” sună așa:
„ Te iubesc , Iisuse, căci prin moartea Ta
Mi-ai spălat păcatul și viața mea
Și-nviind din moarte , viață mi-ai adus .
Te iubesc , Iisuse , Te iubesc , Iisus ! ”

Mai putem crede azi că Iisus a murit pe Cruce pentru păcatele noastre ?
Mai putem crede azi că Sângele Lui a spălat păcatele vieții noastre ?
Mai putem crede azi că , prin moartea Lui , avem viața veșnică ?
Eu cred și azi în Iisus cel mort și Înviat pentru mântuirea sufletului meu .
Tu , cel care citești aceste rânduri, mai crezi ? Dacă da , Slăvit să fie Domnul ! Înseamnă că-ți place să fugi din lume către Cruce și Înviere.
Vă îndemn , fraților și surorilor , să fugim de o pocăință ieftină , care promite o viață fără necazuri , fără dureri și fără Cruce !
Vă îndemn să fugim de o pocăință care nu aduce lacrimi pe obraz , ci râsete , glume și bancuri !
Vă îndemn să fugim de o pocăință fără post , fără înfrânare și fără cumpătare , fără Sfânta Taină a Spovedaniei și Sfânta Taină a Împărtășaniei !
Vă îndemn să fugim de o pocăință care nu lasă urme pe genunchi , dar care ne lasă să stăm comozi în străni !
Vă îndemn să fugim de o pocăință care ne sugerează o postură de asistenți și nu de participanți activi la actul liturgic !
Vă îndemn să fugim de o pocăință care ne lasă să fim fățarnici , adică în biserică ne prezentăm ca fiind în rândul sfinților , iar în lume ca fiind în rândul lumii !
Vă îndemn să fugim de o pocăință fără smerenie și fără renunțări !
Vă îndemn să fugim de o pocăință fără rugăciune și părtășie în dragoste de frați !
Vă îndemn să fugim de o pocăință în care conștiința nu ne mai mustră când greșim !
Vă îndemn să fugim de o pocăință care naște autosuficiență și care nu ne va duce niciodată în Rai , ci vă îndemn să fugim spre o pocăință reală , prin Cruce și Înviere !

Viața lui Hristos, de la Naștere până la Înviere , a fost o MUCENICIE . Nu am fost și nu suntem vrednici noi , oamenii , pentru această Jertfă supremă a lui Hristos . Nimeni nu ne-a iubit atât de mult precum ne-a iubit Tatăl Ceresc și Domnul Iisus Hristos și nimeni nu a fost atât de ocărât , batjocorit și nu S-a smerit atât de mult precum Domnul nostru.

Între Hristos cel propovăduit cu gura și cel propovăduit cu fapta este o mare diferență . Ușor vorbește cineva despre Hristos însă atât de greu pune în lucrare ceea ce spune El . Crucea și Învierea ne pretind nouă să fim o Evanghelie deschisă , a lui Hristos , descrisă și scrisă prin mâinile noastre întinse spre cel neajutorat în care , prin Duhul Dumnezeului celui Viu , să punem în inimile celor jurul nostru iubirea nețărmurită a lui Hristos , aceea din clipa în care a murit El pe Cruce pentru moartea și învierea noastră .

Hristos a înviat !
Eu sunt un înviat al lui Hristos !
Dar tu ?

 

Părintele Constantin ONU

21 Aprilie anul mântuirii 2019
Intrarea Domnului în Ierusalim , Praznicul Floriilor .

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *