„Când blestemă cel necredincios pe Satana, însuşi îşi blestemă sufletul său“ (Înţ. Sirah 21, 29).
„Când unul zideşte, altul strică, ce folos fac? fără numai se ostenesc în zadar. Când unul se roagă şi altul blestemă (înjură), acelaşi lucru se face“ (Înţ. Sirah 34, 25-26).
„Cu nebunia sa se va pierde suduitorul“ (Înţ. Sirah 23, 7).
„Cu vorba cea fără de cumpătare nu-ţi obişnui gura ta. Căci întru aceea este cuvântul păcatului“ (Înţ. Sirah 23, 15).
„Omul care se obişnuieşte cu cuvinte de sudalmă în toate zilele sale nu se va înţelepţi“ (Înţ. Sirah 23, 19).
„A jura nu-ţi învăţa gura ta şi a numi pe cel sfânt nu te obişnui. Căci precum sluga care deseori se cercetează multe bătăi ia, aşa şi cel ce jură şi pururea numeşte pe cel sfânt de păcat nu se va curăţi, se va umple de rele casa lui“ (Înţ. Sirah 23, 8-10; 12).
Preot Iosif Trifa, din ”Sudalma”
– Ediţia a IV-a, Editura «Oastea Domnului» – Sibiu, 2001
