De trei ori pe zi Te laud
dar Te-aş lãuda de-o mie,
pentru câte binefaceri
mi-ai fãcut şi-mi dai Tu mie.
Şi de şapte ori pe noapte,
dar de-o sutã s-ar cuvine
sã Te laud pentru câte
ai fãcut şi faci cu mine.
Dumnezeul meu, nu-i numãr
şi nici limbã sã pot spune
cum mi-ai ascultat de darnic
fiecare rugãciune.
Cum mi-ai dat nespus mai multe
decât Ţi-am ştiut eu cere
– şi-atunci cum sã nu Te laud
cu o veşnicã plãcere?
Dumnezeul meu, cu-ntreaga
inimii recunoştinţã
laud ne-ncetat în lacrimi
multa Ta bunãvoinţã.
şi-aş dori sã strig s-audã
lumea toatã, şi sã vie
sã Te-ncerce şi sã vadã
cã la fel le-ai da, – ca mie…
Traian Dorz, Cântarea Învierii
