Oastea Domnului

„Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate, în noi doi un suflet bate”…

Duhovniceşte, oare până când tot vom bâjbâi noi în această lipsă de conştiinţă a unităţii şi a frăţietăţii noastre?

Până când vor fi între noi oameni care să nu-şi dea seama de marea noastră datorie şi nevoie de a avea un singur gând şi o singură inimă?

Sunt două mii de ani de când Mântuitorul nostru a spus: Mă rog ca toţi să fie una.

Când se va trezi în toţi fraţii noştri conştiinţa fierbinte a unităţii noastre în duhul mamei noastre dulci care ne-a născut din nou prin Evanghelie?

Doamne Iisuse, cu câtă bucurie vedem acum semnele tot mai frumoase ale acestei primăveri duhovniceşti!

Te rugăm, grăbeşte-o! E atât de minunat când nu numai inima este nouă, ci şi mintea. Când nu numai dragostea este luminoasă, ci şi adevărul!

Istoria unei jertfe / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 1998- (Polsib), Vol. 3