„De trei ori pe an să se înfăţişeze toţi cei de parte bărbătească înaintea Domnului Dumnezeului tău la locul pe care-l va alege El: la sărbătoarea azimelor, la sărbătoarea săptămânilor şi la sărbătoarea corturilor, dar nimeni să nu se înfăţişeze înaintea feţei Domnului cu mâinile goale, ci fiecare să vină cu dar în mâna sa, după cum l-a binecuvântat Domnul Dumnezeul tău (Deut 16, 16- 17). Poporului iudeu i s-a atras atenţia ca, atunci când vine în faţa lui Dumnezeu, să nu vină cu mâinile goale, ci fiecare să aducă ceva în dar… Mulţumim Domnului că şi noi, la Oastea Domnului, avem trei sărbători – pomenim pe Părintele Iosif Trifa în februarie, la trecerea sa în veşnicie; apoi avem sărbătoarea Oastei Domnului la sărbătoarea Cincizecimii, pe care a ales-o Părintele Iosif; şi apoi ne gândim la Moţiunea din 12 septembrie 1937. Şi spune Domnul la Deuteronom, precum şi nouă astăzi: Când veţi veni la închinare, când veţi veni la părtăşie, când veţi veni la biserică, când veţi veni la adunare, să nu veniţi cu mâinile goale. E un cuvânt aşa de frumos: fiecare să aducă un dar. (…)
Pentru sărbătoarea aceasta, Tatăl din ceruri a venit în mâinile Sale cu Însuşi Fiul Său în lumea noastră, dăruindu-L nouă, pentru ca să plătească Preţul intrării noastre în veşnicie. (…)
Apoi, gândindu-mă la Domnul Iisus Hristos, Care a plătit Preţul salvării noastre, Îl văd din nou pe Mântuitorul nostru cu mâinile pline, adică cu Sfinţii Săi ucenici şi cu darul acesta al mântuirii, cu mâinile pline, dăruindu-ne în dar mântuirea.
Şi apoi, peste veacuri, Maria Magdalena, când a venit la mormânt, a venit cu miresme. A avut în mâinile sale un dar, un dar sfânt, un dar puternic. Şi – Slăvit să fie Domnul! Că, în decursul vremurilor, fiecare a venit cu un dar înaintea Domnului…
Uitaţi-vă, în vremea aceea când Părintele Iosif a fost chemat în slujba aceasta sfântă, a plătit un preţ, iar apoi, când a fost să fie chemat Acasă, în 1938, s-a prezentat înaintea lui Dumnezeu nu cu mâinile goale, ci cu mâinile pline, pline de o Lucrare sfântă a Oastei Domnului; cu mâinile pline de rezultatul muncii sale, darul care suntem noi, fraţii de la Oastea Domnului din toată ţara. Fiecare a adus câte un dar. Şi m-am gândit la locul acesta: fiecare să vină cu un dar înaintea lui Dumnezeu. Şi m-am întrebat eu astăzi: Eu cu ce dar am venit astăzi aici, în Biserică, în Lucrarea Oastei Domnului, în adunarea aceasta? (…)
Dacă fiecare dintre noi, venind de pe toate meleagurile ţării noastre frumoase, ar veni cu câte un dar, ce frumos ar fi! Şi cred că am venit… Dar ce frumos este ca, de fiecare dată, să venim cu câte un dar, să I-l aducem Domnului. Şi atunci Domnul ar privi cu bucurie peste Lucrarea Oastei Domnului…”
Fratele Ioan Drăgoi (Suceava)
spicuiri din cuvântul rostit la adunarea praznicului Pogorârii Duhului Sfânt – hramul Oastei Domnului – Sibiu – 3-4 iunie 2023
tot cuvântul poate fi ascultat aici: OasteaDomnuluiTV
