În vremea judecătorilor s-a petrecut o altă nenorocire determinată de aceeaşi vehementă patimă trupească.
Samson – nazireu şi judecător în Israel – a fost dăruit de Dumnezeu cu o putere fizică uimitoare. De frica lui tremurau toţi duşmanii pentru că izbutea să învingă el singur zeci, sute şi mii de luptători, precum şi fiare sălbatice.
Filistenii n-ar fi reuşit nicidecum să-l răpună, dacă Samson avea măcar o fărâmă din tăria lui Iosif; dacă puterea voinţei şi stăpânirii de sine s-ar fi îndreptat şi împotriva propriilor sale pasiuni trupeşti.
Dalila cea frumoasă şi ispititoare, după ce i-a dăruit viteazului, cu multă iscusinţă, mărul desfrânării, reuşind să-i afle taina, l-a aruncat, fără nici o remuşcare, în mâinile celor ce stăteau la pândă. Dornici de răzbunare, duşmanii lui Samson au năvălit fulgerător, l‑au legat, i-au scos ochii fără milă şi l-au pus în lanţuri. (Jud. 16)
Prof. Ion Lazăr
din ”PEDEAPSA NEASCULTĂRII”
sau Păcatul strămoşesc oglindit în stihia plăcerii sexuale
Ediţia a II-a,revăzută şi adăugită
Editura «Oastea Domnului» Sibiu, 2009