Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home 22 septembrie – Psalmul 108, v. 1: Gata îmi este inima!

22 septembrie – Psalmul 108, v. 1: Gata îmi este inima!

22 septembrie – Psalmul 108, v. 1: Gata îmi este inima!

O, cât de mult sunt deosebite inimile oamenilor una de alta!

Unii au o inimă gata să facă orice, fiindcă atunci când inima este bună, ea este gata îndată să facă binele. Cel ce are o inimă rea este tot aşa de gata să facă răul.

Îndată ce i se spune, îndată ce este îndemnată, îndată ce i se arată că un lucru bun trebuie făcut, inima bună este gata să sară, să se ofere, să-l facă. Şi tot aşa este gata şi inima cea rea.

Chiar dacă mintea, mai calculată, vine şi-i spune că pen-tru a face acest bine se cere osteneală, pagubă, suferinţă, inima gata nu cântăreşte mult şi face.

Inima bună face binele altuia, chiar dacă prin aceasta îşi face sieşi rău.

O inimă rea, când este gata, este tot la fel! Nici asta nu stă mult să cântărească urmările: la cel dintâi îndemn rău, face răul, chiar dacă ea însăşi nu are din aceasta nici un folos, ci chiar numai răul. Şi paguba. Şi atunci când face răul. Şi după aceea, când l-a făcut.

Şi după cum inima cea bună nu ascultă de mintea sa, care mai de multe ori se gândeşte la comoditatea proprie de-cât la binele altuia, tot aşa inima gata la rău nu ascultă de mintea care o opreşte, înştiinţând-o despre urmări.

 

Dar ce minunată şi fericită este totdeauna o inimă gata să facă binele!

O astfel de inimă, deşi sângerează de multe ori,

deşi gustă cu amar durerea nerecunoştinţei şi a dezamă-girilor din partea multora pe care i-a ajutat

şi deşi se întoarce, adesea, cu răni şi cu vânătăi de pe urma binefacerilor sale,

ea totuşi nu descurajează niciodată

şi nu renunţă la facerea ei de bine.

Pentru că aceasta este fericirea ei. Ea numai când face binele se simte fericită.

 

Ce minunată este inima care totdeauna este gata să cânte!

Care totdeauna este gata să bucure pe cineva, să se bu-cure cu cineva şi să se bucure de ceva.

Care totdeauna este gata să facă totul cu bucurie (1 Cor. 16, 14; Rom. 12, 8).

Ce voioasă este slujba unei astfel de inimi şi ce bine-voitoare este osteneala ei,

ce caldă mâna ei şi ce luminoasă privirea,

ce fericită părtăşia ei şi ce bucuroasă binefacerea!

Lângă ea este totul cald, senin şi plăcut.

Lângă o astfel de inimă nici o noapte nu-i întunecoasă, nici un necaz, deznădăjduit şi nici o luptă, necâştigată.

Căci inima gata de părtăşie curată este o comoară, şi pentru Dumnezeu şi pentru oameni!

 

Dragă suflete, în lumina acestor două stări, cum găseşti tu inima ta?

De ce se bucură ea şi pentru ce este ea gata mai întâi?

Este gata inima ta cu bucurie când ţi se spune: «Vino să ne rugăm!»?

Este gata inima ta cu bucurie când aude îndemnul: «Vino la biserică!»?

Sau: «Vino la adunare!»?

Sau: «Vino să ajutăm!»?

Sau: «Vino să dăruim, să lucrăm, să postim, să răbdăm, să iertăm!»?

Eu mărturisesc cu ruşine şi cu părere de rău că prea de multe ori inima mea nu este gata cu bucurie să facă binele.

Prea de multe ori nu priveşte şi nu primeşte cu bucurie decât pe oaspeţii plăcuţi

şi nu îmbrăţişează cu dragoste decât pe cei care o iubesc şi pe care îi iubeşte.

Prea de multe ori inima mea nu este gata şi nu face bi-nele decât celor care-i fac bine

şi dă numai celor de la care a primit sau primeşte ceva în schimb.

 

Aceasta mă arată că atunci nu sunt cu nimic mai bun decât un păgân (Mat. 5, 47).

Şi că n-am nici un motiv să mă bucur şi să mă laud cu inima mea.

Dacă tu ai o inimă mai bună decât a mea, poţi fi fericit! Roagă-L pe Domnul să o facă să crească mereu în facerea binelui.

Dar dacă ai una tot rea sau poate şi mai rea roagă-L neapărat şi mai cu grabă să ţi-o schimbe, spre a nu te duce la pieirea veşnică!

 

Preabunule Doamne, Cunoscătorul inimii fiecăruia din-tre noi,

Te rog, ai milă de inima mea şi dăruieşte-i Duhul Tău, spre a ajunge într-o stare plăcută Ţie!

Nu-mi lăsa, Doamne, inima stăpânită de duhul cel rău, pentru ca nu cumva să ajungă în starea cea blestemată de a fi gata totdeauna de orice cuvânt şi lucru urât şi vi-novat.

Nu mă lăsa să mă bucur de nelegiuire, Doamne, şi nici să o urmăresc împotriva nimănui şi niciodată,

ci, Te rog, Doamne, să mă faci plin de Duhul Sfânt,

iar inima mea fă-o lăcaş plăcut pentru orice gând şi simţământ curat şi binecuvântat de Tine.

Fă-mi inima gata, totdeauna, să asculte cu plăcere Cu-vântul Tău.

Fă-o gata să-şi recunoască vina şi să se îndrepte.

Fă-mi inima gata, totdeauna, să asculte sfatul frăţesc şi să facă ceea ce este spre unitatea şi bucuria frăţească.

Fă-mi inima gata de meditaţie şi de cântare,

de rugăciune şi de ascultare,

de osteneli şi de jertfe pentru Tine.

Pentru că numai atunci inima mea va fi fericită, Doamne Iisuse, în orice vreme,

iar la capătul ostenelilor ei, se va putea odihni pe veşni-cie în pace şi dragoste, la Sânul Tău.

Amin.

 

*

*   *

 

Cuvinte înţelepte:

 

Sunt trei bucurii pe lume:

sufleteşti – întâia oară,

ale trupului – a doua,

apoi, cele din afară.

Cumpătarea şi-adevărul dau lumina înţeleaptă

de-a te bucura de toate numai în măsura dreaptă.

 

error

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!