1. Iisus Hristos, Domnul meu, tot greul vieţii mele l‑am biruit când am avut gândul inimii îndreptat spre Tine.
Toate valurile vieţii le-am despicat şi am trecut prin ele privind la Tine şi ascultând chemarea iubirii Tale.
Peste toţi munţii am trecut cu o încredere biruitoare când Faţa Ta am văzut-o deasupra lor şi Mâna Ta mi se întindea luminoasă şi iubitoare.
O, Preaiubitul meu Iisus, prin Tine şi numai prin Tine am primit tot ce poate da mai frumos Dumnezeu cuiva aici, pe acest pământ…
Totul!
2. De dragul Tău, Iisuse, Domnul meu, nu m-am dat înapoi de la nici o suferinţă şi nu am răspuns niciodată cu rău vorbelor rele care mi s-au spus din pricina iubirii mele pentru Tine.
Eram prin toate cu inima fericită că le îndur pentru Tine, Preaiubitule Scump, căci toată fiinţa mea era a Ta.
Precum şi Tu erai întru totul al meu când sufereai pentru mine.
3. Vrăjmaşii Tăi loveau în mine, dar ochii mei nu vedeau decât Faţa Ta care mă îmbărbăta să sufăr cu bucurie, pentru a fi vrednic de Tine, de suferinţa Ta pentru mine.
Urletele fiarelor se năpusteau spre mine – dar eu nu auzeam decât glasul Tău dulce care îmi şoptea: Te iubesc…
Poate să mi se nimicească trupul, pot să mi se întunece ochii aceştia de lut, poate să-mi piară auzul urechilor acestora – sufletul meu cel nou, fiinţa mea cea eternă Te va vedea, Te va auzi şi Te va simţi mereu iubindu-mă.
Şi, când cea din urmă putere a trupului meu se va stinge, sufletul meu va dobândi biruinţa iubirii.
O, iubire biruitoare, iubirea mea fericită şi veşnică!
4. Ce mult mă bucură toate cântările noi şi vechi pe care cu Domnul meu preaiubit le ascult!
Recunosc în ele şi retrăiesc toate clipele fericite sau amare prin care le-am primit, le-am cules şi le-am ales una câte una, ca pe nişte mărgăritare albe sau negre, înalte sau adânci, uşoare sau grele.
Toate le-am înşirat pe firul de aur al dragostei Tale şi le împletesc în jurul Crucii Tale, pe care mi-ai arătat cât mă iubeşti de mult.
5. Ce fericit mi-e sufletul, Iisuse, Domnul meu, când mă gândesc că mai am azi şi mâine, iar poimâine ne vom revedea!
Inima mea se va umple de Tine şi nimeni nu mi Te va mai putea răpi şi îndepărta, niciodată.
Ştiu că atunci mi se va închide graiul şi ochii – şi numai lacrimile şi mişcarea buzelor mele Îţi vor putea spune: Te-am iubit atât de mult… Te iubesc, Te iubesc, Te iubesc… atât de mult Te iubesc, Iubitul şi Preaiubitul meu…
6. Mi-e dor să Te ascult vorbindu-mi, Iisuse, Preaiubitul meu scump.
Mi-atât de dor ca Tu să-mi vorbeşti mereu, iar eu să Te ascult stând în genunchi la picioarele Tale şi sărutându-Ţi-le sub lumina dulce a ochilor Tăi sfinţi, frumoşi, albaştri şi dragi.
Ce fericit voi fi aşa… Ca la o masă grasă şi gustoasă mă voi îndulci şi îndestula din tot ce-mi vei da Tu…
va urma
Traian Dorz, din volumul „Mărgăritarul ascuns”
