Poezie Traian Dorz

NU ŢI-A RĂMAS NIMIC

Nu ţi-a rămas nimic din toată învăţătura cât ai strâns, de n-ai aflat – uimit – odată ce-nţelepciune-i într-un plâns; poţi să cunoşti.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

IISUSE, CÂND AM FOST CĂZUT…

Iisuse, când am fost căzut în mâini de sânge pline, atâţia oameni au trecut, şirag, pe lângă mine; mulţi chiar cu jale mi-au.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

IUBIRE, NICI NU ŞTIU SĂ SPUN

Iubire, nici nu ştiu să spun ce bună-ai fost cu mine, căci harul tău, cu cât l-adun, mereu mai mare-mi vine. Îmi ceri.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

CRUCE VECHE… (II)

Îmi lipesc de tine gândul şi cu inima-ntristată îţi ascult din nou cuvântul care mi-l spuneai odată. De Iisus Cel Bun din cuie.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

CRUCE VECHE… (I)

Cruce veche dintre drumuri, părăsită şi uitată, ce duios mi-aduci aminte viaţa mea de altădată… Ce duios mi-aduci aminte câte primăveri senine din.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

PE UNDE-AI FOST?

Pe unde-ai fost pierdut şi dus de când nu te-a-ntâlnit Iisus, cu cine-ai mers şi-n calea cui de când n-ai mers cu fraţii.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

PÂNĂ CÂND RĂMÂN PĂRINŢII

Până când rămân părinţii credincioşi, cu suflet tare, e-o nădejde şi de fiii cei căzuţi în neascultare; dar când şi părinţii caută căile.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

LĂSAŢI-MĂ SĂ PLÂNG

Lăsaţi-mă să plâng… acuma aceasta-i tot ce vă implor, vreau numai lacrimi, numai lacrimi, lăsaţi-mi uşurarea lor! Dacă puteţi să staţi deoparte şi.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

FIUL MEU, ASCULTĂ-MI GÂNDUL

Fiul meu, ascultă-mi gândul care nu ţi-l pot tot spune: – Alipeşte-te de Domnul, strânge-te de rugăciune! Vezi în ochii mei dorinţa care.

Citește în continuare
Poezie Traian Dorz

NU-I O MAI STRĂLUCITĂ VIAŢĂ

Nu-i o mai strălucită viaţă ca-aceea ce-a râvnit mereu chinuitoarea şi slăvita căutare a lui Dumnezeu. Nu-i o mai mulţumită viaţă ca-aceea ce-a.

Citește în continuare