AI VENIT DIN CER SENIN
Ai venit din cer senin, Iisuse Iubit, pe pământ de rele plin, Iisuse Iubit. Ai venit să mântuieşti, Iisuse Iubit, de păcat să-l.
Ai venit din cer senin, Iisuse Iubit, pe pământ de rele plin, Iisuse Iubit. Ai venit să mântuieşti, Iisuse Iubit, de păcat să-l.
– Cine vine, cine? – Trei umbre străine şi ne cer sălaş pentr-un Copilaş, florile dalbe, florile dalbe… (bis) – Nu-i loc în.
O, iatã vine seara, e pãrul tãu cãrunt şi-ţi tremurã piciorul cu pas tot mai mãrunt. Ţi se-ngusteazã palma hotarului vãzut se-mpuţineazã stropul.
Lângă Betleem pe-o vale – lerui, Doamne, ler, într-un câmp cu iarbă moale – lerui, Doamne, ler, trei păstori stăteau de pază într-o.
Grãbeşte-te iubire, curând plecãm la drum dorita Dimineaţã s-apropie de-acum dezbracã-te de toate lumeştile poveri îngroapã-ţi în uitare durerile de ieri şi-aruncã toate-a.
Vine Fiul Sfântului, Soarele pământului, vine-n ieslea mieilor Regele Iudeilor cu Maica Iubirilor, taina mântuirilor. Ce-I aducem Lui? Raza soarelui, floarea câmpului –.
De-aş fi fost în Noaptea Sfântă un mieluţ cu gând supus, aş fi stat s-aud cum cântă, cum oştirile-Ţi cuvântă Ţie, Dragul meu.
O, Sfânt Colind îndepărtat din Noaptea Neuitată, ce fericit Te-am colindat, Copil bălai cu glas curat, când trei păstori umblau prin zori cu.
Te-am adâncit în mintea mea Cuvântule fierbinte neşters şi viu sã-mi fii în ea spre Vecii Dinainte. Te-am scris în inimã cu foc.
Din cer senin un cor divin se-aude lin cântând. (bis) Păstori cu har pe culmi apar, albi miei în dar ducând. (bis) O.