Meditaţii

Ce păcat groaznic e sudalma

„Amin zic vouă, că toate păcatele se vor ierta fiilor oamenilor şi hulele, oricâte vor grăi; dar cine va huli asupra Duhului Sfânt nu are iertare în veci, ci este vinovat în faţa judeţului de veci“ (Marcu 3, 28-29).

 „Dumnezeu este dragoste“ (I Ioan 4, 16). Evanghelia este dragoste. Domnul Iisus a adus în lume dragostea şi iertarea Tatălui Ceresc. De sus, de pe crucea Golgotei, Domnul Iisus a umplut lumea cu dragostea şi iertarea Lui.

Şi totuşi Mântuitorul ne-a lăsat şi cuvintele grele şi pline de fior că sunt unele păcate pe care Dumnezeu nu le iartă. „Amin zic vouă, că toate păcatele se vor ierta fiilor oamenilor şi hulele, oricâte vor grăi; dar cine va huli asupra Duhului Sfânt nu are iertare în veci, ci este vinovat în faţa judeţului de veci“ (Marcu 3, 28-29).

Groaznic trebuie sa fie un astfel de păcat. Sunt pline Scripturile de datornici iertaţi, de zahei mântuiţi, de fii rătăciţi primiţi cu ospăţ şi alte multe pilde de dragoste şi iertare cerească. Mai mult chiar şi decât atât: Iisus a strigat şi de pe cruce iertare pentru cei care băteau cuie în mâinile şi în picioarele Sale.

Şi totuşi, Evanghelia ne spune sentinţa fioroasă că sunt unele păcate pe care Dumnezeirea nu le iartă.

Evanghelia spune că aceste păcate sunt cele săvârşite împotriva Duhului Sfânt. S-a vorbit mult, care anu­me ar fi aceste păcate grozave. Eu aş spune pe scurt: păcatul împotriva Duhului Sfânt e păcatul „model Satan“. E păcatul care seamănă cu păcatul căderii lui Satan. Să vedem cum este acest păcat.

Satan este un răsculat pe faţă împotriva lui Dumnezeu. El luptă pe faţă în contra lui Dumnezeu. Satan Îl cunoaşte pe Dumnezeu. Cunoaşte planurile Lui, cunoaşte puterea Lui; dar luptă împotriva Lui din încăpăţânare, din răzvrătire, din ură.

Şi pe lângă asta, păcatul „model Satan“ mai are o latură. Mai are şi batjocura, hula împotriva lui Dumnezeu. În ura lui, Satan nu numai că se împotriveşte lui Dumnezeu, ci Îl şi batjocoreşte pe Dumnezeu, precum se spune şi în Apocalipsa despre „fiara cea mare care şi-a deschis gura şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu; să-I hulească numele, locuinţa şi pe cei ce locuiesc în cer“ (Apoc. 13, 6).

Aşa e şi păcatul împotriva Duhului Sfânt. E păcatul „model Satan“. E păcatul răzvrătirii şi al împotrivirii făţişe lui Dumnezeu.

E păcatul încăpăţânării de bunăvoie. Şi, pe lângă asta, e păcatul hulelor şi batjocurilor împotriva lui Dumnezeu.

Evanghelia ne arată pe nişte oameni care au trăit în acest fioros păcat. Sunt fariseii şi cărturarii pe care îi mustra Mântuitorul.

Fariseii şi cărturarii Îl cunoşteau pe Dumnezeu. Cunoşteau şi planurile Lui din Scripturi. Cunoşteau şi tainele mântuirii. Dar se împotriveau cu încăpăţânare contra împlinirii planurilor lui Dumnezeu. Se împietriseră de bunăvoie şi luptau împotriva adevărului. Luptau împotriva lui Dumnezeu din încăpăţânare, din ură. Şi – ca şi Satan – Îl batjocoreau pe Fiul lui Dumnezeu.

De aceea, Mântuitorul nu s-a ocupat cu mântuirea „fariseilor şi cărturarilor“… Ei erau căzuţi în păcatul care nu se iartă, în păcatul hulirii contra Duhului Sfânt. Ei erau trecuţi cu totul în tabăra lui Satan, în tabăra răzvrătiţilor pe faţă contra adevărului şi contra lui Dumnezeu.

În acest grozav păcat intră şi sudalma, hula de cele sfinte. Suduitorul este şi el un trecut în tabăra lui Satan.

Sudalma are şi ea pecetea păcatului cel neiertat: hula, batjocura împotriva lui Dumnezeu. Suduitorul este şi el – alături de Satan – un hulitor pe faţă împotriva lui Dumnezeu. Văzut-aţi pe suduitorul de cele sfinte cum, în decursul fioroaselor sudălmi, parcă îşi ridică mâinile şi privirea spre cer ca şi când ar ameninţa pe cineva de acolo? El este, ca şi Satan, un răsculat pe faţă, un hulitor pe faţă împotriva lui Dumnezeu.

Ah! ce lucru groaznic şi fioros este sudalma! Gândiţi-vă numai, de aproape, la spurcăciunile ce le scoate suduitorul din gura lui şi veţi înţelege de ce nu se iartă acest păcat.

În înjurăturile lor cele spurcate, suduitorii târăsc numele Domnului Dumnezeu, numele Domnului Hristos, numele Preacuratei, Sfintele Taine şi tot ce-i curat şi sfânt.

Şi încă ceva mai este care îngreunează păcatul sudălmii. Multe alte păcate le face omul silit de anumite împrejurări. Fură omul din lipsă; minte ca să scape de ceva; jură strâmb ca să câştige ceva. Dar sudalma o face omul de bunăvoie, nesilit de nimic, decât de duhul cel satanic al trufiei. Suduie omul de prea îngâmfat, de prea sănătos.

Dumnezeu i-a dat de toate, dar suduitorul a trecut cu aceste „toate“ în tabăra lui Satan şi de acolo Îl înjură pe Tatăl lui, pe Dumnezeul lui, pe Binefăcătorul lui. Şi de aceea păcatul lui nu se iartă.

Suflete dragă, care citeşti aceste rânduri. De cumva eşti şi tu cuprins de duhul cel rău al sudălmilor, eu te rog, cu lacrimi în ochi, trezeşte-te, cutremură-te şi te înfricoşează. Ai făcut un păcat neiertat. Dar printr-o zguduire de căinţă şi de lacrimi, tu mai poţi fi iertat şi mântuit.

Tu n-ai ştiut încă anume ce păcat grozav este sudalma. Şi nimeni nu ţi-a spus lămurit acest lucru. Aceas­tă nepricepere e ceasul al doisprezecelea, e ceasul tâlharului, care îţi îmbie încă o scăpare, o ultimă scăpare.

Foloseşte, iubitul meu, foloseşte această ultimă scăpare. Aflând acum ce păcat înfricoşat ai săvârşit, prăbuşeşte-te la pământ cu lacrimi amare de căinţă. Plânge-ţi cu amar nebunia pe care ai făcut-o. Plânge-ţi o via­ţă întreagă grozavul păcat şi te lasă îndată de el – şi pentru totdeauna.

Nu mai întârzia nici o clipă, iubitul meu, ci părăseşte îndată tabăra lui Satan, tabăra hulitorilor de Dumnezeu. Şi apucă iar dragostea lui Dumnezeu, pe care ai batjocorit-o. Apucă cu putere şi strânge cu putere crucea lui Iisus cel Răstignit Care te va împăca iarăşi cu Tatăl Ceresc. Şi te va trece iarăşi în tabăra copiilor lui Dumnezeu.

Vino, iubitul nostru, vino în tabăra noastră, în tabăra Oastei, ca să scapi de acest păcat îngrozitor!

Preot Iosif Trifa, din ”Sudalma”
– Ediţia a IV-a, Editura «Oastea Domnului» – Sibiu, 2001

1 Comment

  • Ovidiu 13 decembrie 2014

    Eu am citit Biblia si am aflat ca un pacat anume nu se iarta.Eu insa fiind slab de inger m-a afectat pentru ca facusem deja acest pacat din nestiinta si m-a afectat tare rau.Ba chiar m-a si imbolnavit mintal.Am incercat din gandul meu sa repar acest pacat prin negarea cuvintelor hulitoare si m-am cait amar de acest pacat.Se mai iarta?

Lasă un răspuns