Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Ceva despre Taina Sfintei Treimi

Ceva despre Taina Sfintei Treimi

Ceva despre Taina Sfintei Treimi

Părintele Iosif Trifa

Duhul Sfânt este Dumnezeu, de o fiinţă cu Tatăl şi cu Fiul. Este a treia Persoană din Sfânta Treime. Toate Scripturile ni-L arată pe Dumnezeu-Duhul Sfânt ca fiind de o fiinţă şi de o putere cu Dumnezeu-Tatăl şi Dumnezeu-Fiul. Îl vedem pe Duhul Sfânt la facerea lumii… îl vedem la Botezul Domnului, îl mărturisesc cuvintele Domnului: „Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le pe ele în numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh” (Matei 28, 19). Şi cuvintele evanghelistului Ioan: „ Trei sunt Care mărturisesc în cer: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt şi Aceştia Trei una sunt” (I Ioan 5, 7). Şi mărturisirea Apostolului Pavel: „Darul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Duhului Sfânt să fie cu voi, cu toţi” (II Corinteni 13, 13). Şi alte multe, multe locuri din Sfânta Scriptură.
Cele trei Persoane din Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt una şi din veşnicie, cu deosebire că Tatăl este fără de început, Fiul este născut mai înainte de veci din Tatăl, iar Duhul Sfânt purcede din Tatăl. Cum spune şi cântarea noastră bisericească: „ Cu Duhul Sfânt este cuvântarea de Dumnezeu, unimea cea întreit sfântă; că Tatăl este fără de început, din Carele S-a născut Fiul fără de ani şi Duhul de un chip şi de un scaun, din Tatăl împreună a strălucit” (Antifon glas 8). La facerea lumii erau de faţă toate trei Persoanele din Sfânta Treime.
Dar faţă de mântuirea omului şi a omenirii, Dumnezeu-Fiul şi Dumnezeu-Duhul Sfânt S-au arătat în timp. Dumnezeu-Fiul a venit la „plinirea vremii”. A venit atunci când fusese hotărât din veci să vină. El a venit, ne-a răscumpărat şi, înainte de a Se înălţa la cer, ne-a făgăduit pe Dumnezeu-Duhul Sfânt.
Dumnezeu-Duhul Sfânt a venit şi El la o „plinire a vremii” sale, iar această plinire a sosit după ce Iisus Mântuitorul Şi-a isprăvit lucrarea mântuitoare şi S-a înălţat la cer. „ Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor va da vouă, ca să rămână cu voi în veac, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede” (Ioan 14,16).

Ceva despre lucrarea Sfintei Treimi

La taina cea mare a mântuirii noastre sufleteşti, lucrează Sfânta Treime, lucrează toate trei Persoanele din Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Dumnezeu-Tatăl, în dragostea Lui cea nemărginită, a hotărât mântuirea noastră. Dumnezeu-Fiul ne-a adus această mântuire, jertfindu-Se pentru noi, iar Dumnezeu-Duhul Sfânt ne dă această mântuire revărsând darurile ei în inimile şi sufletele noastre.
Darurile Tatălui Ceresc şi darurile Golgotei ni se dau nouă prin lucrarea cea tainică a Duhului Sfânt. Unul şi Acelaşi Dumnezeu lucrează în noi şi în taina mântuirii noastre, în diferite chipuri şi înfăţişări.
Taina Sfintei Treimi şi lucrarea Sfintei Treimi sunt o taină mare, sunt o taină ce se ridică peste mintea şi priceperea noastră (dacă am putea-o cuprinde cu priceperea noastră, atunci n-ar mai fi taină). Ea, dealtcum, nu se ţine atât de priceperea noastră, cât, mai ales, de credinţa şi simţirea noastră.
Tainica lucrare a Sfintei Treimi este arătată în cartea lui Sundar Singh, în asemănarea cu soarele. În soare se află la un loc şi lumina şi căldura, cu toate că nici lumina nu-i căldură şi nici căldura nu-i lumină. Ele petrec în acelaşi loc, nu sunt despărţite, dar faţă de oameni au înfăţişări
deosebite.
Aşa e şi taina Sfintei Treimi. De la Dumnezeu-Tatăl (soarele) ne vine lumina (Dumnezeu-Fiul) şi căldura (Dumnezeu-Duhul Sfânt). Hristos este „lumina lumii”, iar Duhul Sfânt este „focul” şi „căldura”.
Darul mântuirii ne vine sub diferite înfăţişări, dar izvorul lui este numai unul, precum şi soarele, lumina şi căldura una sunt. „Sunt deosebite daruri, însă numai Unul şi Acelaşi Duh. Sunt deosebite lucrări, însă numai un singur Dumnezeu, Care lucrează întru toate” (I Corinteni 12,4).
„ Dumnezeu este iubire ” (I Ioan 4, 8). În dragostea Sa cea nemărginită, Dumnezeu-Tatăl a hotărât tămăduirea şi mântuirea noastră de otrava morţii, lăsată în lume prin greşeala lui Adam.
Dumnezeu-Fiul a adus în lume „medicina” de lipsă pentru tămăduirea omului şi a omenirii. „A murit la timp pentru noi” (Romani 5, 8). „S-a dat pe Sine preţ de răscumpărare pentru toţi” (I Timotei 2, 6). Ne-a lăsat doctoria şi medicina contra păcatului şi morţii: scump sângele Lui (I Ioan 1, 7).
Dumnezeu-Duhul Sfânt este Doctorul Care ne dă această medicină şi ne arată cum să o folosim. Duhul pe Care îl voi trimite vouă – zicea Iisus – va lua din al Meu şi va vesti vouă (Ioan 16, 13-15). Toate trei Persoanele din Sfânta Treime lucrează la taina mântuirii noastre sufleteşti. Păcatul şi căderea noastră sunt atât de mari, încât întreagă Sfânta Treime lucrează la mântuirea noastră.
Lucrarea Sfintei Treimi este admirabil arătată prin cuvintele Mântuitorului: „Toate câte are Tatăl ale Mele sunt – zicea Iisus. Acela (adică Duhul Sfânt), pe Mine Mă va preamări, căci dintru al Meu va lua şi va vesti vouă” (Ioan 16, 14-15).
Vedeţi cât de minunat este arătată aici lucrarea Sfintei Treimi? Toate darurile şi bunătăţile au fost şi sunt ale Tatălui. Ele însă nu pot fi ale noastre, până nu-şi schimbă stăpânul; până nu trec asupra Fiului. Iisus Mântuitorul a deschis canalul prin care darurile Tatălui Ceresc se scurg în El. „ Toate câte le are Tată! ale Mele sunt”.
Iisus Mântuitorul S-a făcut mai departe Mijlocitorul prin Care darurile Tatălui Ceresc se scurg şi în viaţa noastră. El ne-a legat cu Izvorul cel mare al tuturor bunătăţilor: Tatăl Ceresc.
Dar, cu toate acestea, noi nu putem încă ajunge la acest Izvor. Suntem prea slabi şi nevoiaşi să ajungem la El şi să gustăm din El. Aici intervine Persoana a treia din Sfânta Treime: Duhul Sfânt, Care mijloceşte aceste daruri şi ni le dă. Astfel primim noi prin Iisus Hristos de la Duhul Sfânt tot ce este al Tatălui.
Un vestit predicator a asemănat această tainică lucrare cu mierea florilor. Harul şi darul mântuirii sunt o miere dulce şi binecuvântată. Dar această miere este ascunsă într-o floare depărtată (în Dumnezeu). Noi nu putem ajunge la ea. Noi n-avem atâta înţelepciune, ca să o aflăm şi să-i sugem dulceaţa, ca albinele. Aici vine lucrarea scumpului nostru Mântuitor. El preface această miere în fagure. „ Toate câte are Tatăl ale Mele sunt… spre folosul vostru”. Aceasta este o miere pusă în fagure. Lucrarea Mântuitorului este o miere dulce şi binecuvântată, de aceea este atât de dulce Numele Lui pentru cei care au gustat din tainele mântuirii sufleteşti.
Dar, cu toate că „mierea” e pusă în fagure, noi suntem atât de slabi şi nevoiaşi în cele sufleteşti, încât nu putem încă gusta din ea. Gura noastră este atât de mult dedată cu mâncărurile cele amare (cu păcatele), încât această „miere” cerească ni se pare amară. Dulcele ni se pare amar. Celor păcătoşi le poţi tot vorbi despre dulceaţa mântuirii sufleteşti. Pentru ei, aceste lucruri sunt amare şi fără gust.
Aici vine lucrarea Duhului Sfânt. Duhul Sfânt ia mierea strânsă în fagur de scumpul nostru Mântuitor şi, dându-ne gust pentru ea, ne-o îmbie spre gustare. Din mâna Duhului Sfânt, gustând mierea cea cerească, aflăm îndată ce nespus de dulce-i; nu ne mai saturăm de gustarea ei; toate cele lumeşti ni se par „gunoaie” şi amărăciuni faţă de dulceaţa ei; simţim cum dulceaţa ei intră în simţurile noastre, în sângele nostru, în sufletul nostru, în toată viaţa noastră; o dulceaţă cerească s-a sălăşluit în noi prin lucrarea cea tainică a Duhului Sfânt.
Iată, şi această asemănare este o icoană minunată despre tainica lucrare a Sfintei Treimi!

Părintele Iosif  Trifa
din cartea „Duhul Sfânt”

error

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!