Cine ştie că nu ştie
Va-ntreba mereu
Pe cei ce nu ştiu că ştiu
Că prin ei vorbeşte
Domnul Dumnezeu.
Cine nu ştie că ştie
Şi el va-ntreba
Pe cei care ştiu că ştiu
Că-s doar robi netrebnici
Înaintea Sa.
Cine ştie că el ştie
Are-o luptă grea
Cu şarpele mândriei,
Care stă la pândă
Ca o fiară rea.
Cine ştie că ştiinţa
Nu-i de apucat,
El o cere pe genunchi
De la Cel ce viaţa
Ne-a răscumpărat.
Cin’ nu ştie că nu ştie
E un încâlcit,
El nu are nici un ţel,
E un nestatornic,
Şi un rătăcit.
Dar de cel care se crede
Că el ştie tot
Trebuie să fugi cât poţi,
Că de fapt el este
Doar un idiot.
Costel ROTARU
