„Sunt atâtea mişcări care acum încearcă să vină şi să ne vorbească despre rezistenţa duhovnicească. Adică cum să facem să rezistăm duhovniceşte în vremurile acestea în care trăim. Părintele Iosif Trifa, în 12 septembrie 1937, împreună cu fraţii de-atunci, a gândit atât de clar drumul Lucrării Oastei.
În cartea «Zile şi adevăruri istorice» se spune, la un moment dat, ceea ce trebuie să facem noi: Ar trebui să ne trudim să ieşim din comunul vieţii. În momentul în care ieşim din comunul vieţii, noi opunem rezistenţă, pentru că nu ne mai gândim la lucrurile care preocupă lumea aceasta. Deci să facem ceva mai mult, să ne adâncim ceva mai mult în Cuvântul lui Dumnezeu, în rugăciune… Şi-atunci opunem rezistenţă tăvălugului care vine peste lume.
Am citit un editorial în care autorul zice-aşa: «Armele noastre nu sunt mitingurile, ci unirea în rugăciune; nu luptele de stradă, ci metaniile şi căutarea voii lui Dumnezeu şi a păcii cu noi înşine şi cu aproapele nostru. Nu prin reţele de socializare, ci prin slujbele Bisericii. Nu rezervele de alimente, ci câştigurile duhovniceşti. Nu închiderea în casă, ci deschiderea către durerile aproapelui şi rugăciunea pentru întreaga lume».
Iată cum putem să opunem rezistenţă lumii în care trăim…
Noi, dac-am încheiat un legământ cu Dumnezeu, trebuie să ne deosebim de ceilalţi: în familie, la locul de muncă, în biserică. Prin mărturia noastră frumoasă putem a-i ajuta şi pe cei din jurul nostru să se schimbe”
Părintele Florin Miholca (Gersa – Bistriţa-Năsăud)
