Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Datoria mamelor este să crească copiii lui Dumnezeu

Datoria mamelor este să crească copiii lui Dumnezeu

Datoria mamelor este să crească copiii lui Dumnezeu

Popa-Petru-Batizdin vorbirea fratelui Popa Petru (Batiz)
la nunta de la Rediu – 14 octombrie 1979

Vă este dat, mamelor, pentru puţină vreme de către Dumnezeu, ca să-i creşteţi pe aceşti sfinţi. Şi v-a legat Dumnezeu [mântuirea] de sarcina pe care v‑a dat-o: „Femeia se mântuieşte prin naştere de copii, dacă stăruie în sfinţenie înaintea lui Dumnezeu”. Mamă, în singurătate, când soţul e plecat de-acasă, nu uita: lângă tine e un trimis al lui Dumnezeu. Poate e un înger care ţi-e dat să-l creşti. Oameni care vor ieşi triumfători în Împărăţia lui Dumnezeu ţi-s daţi ţie ca să-i creşti. Nu uita! Împreună-i mâinile pentru rugăciune. Nu uita! Du-l regulat la biserică, dar, mai mult, să nu lipsească din adunările noastre.

Vă dau un exemplu foarte trist, dar plin de adevăr. Aveam prin părţile noastre o familie de credincioşi cărora le-a dăruit Dumnezeu doi copii. Fiind legaţi de pământul acesta, de munca asta grea pentru câştigarea pâinii, pe copii îi trimitea mereu la vite, să păstorească vitele. Copiii mereu spuneau:

– Tată, lasă-mă şi pe mine la adunare!

– Las’ că tu nu-nţelegi… şi-aşa. Las’ că vei veni mai târziu.

Şi cu urechile mele am auzit, din gura copilului, un cuvânt dureros care astăzi s-a împlinit:

– Lasă, tată, nu mă duce la adunare. Dar va veni o zi în care mă vei chema şi nu mă vei putea duce.

Şi-n câte cazuri nu se repetă lucrul acesta! Până au fost copii, le-am dat alte preocupări. N-am văzut în ei solii lui Dumnezeu care vă sunt daţi şi ne sunt daţi ca să-i creştem. Le-am dat alte preocupări, [zicând] că sunt copii şi nu-nţeleg; că vor înţelege când vor creşte mari. Dar când au crescut mari nu i-ai mai putut aduce la Domnul.

Un alt exemplu, binecuvântat: tot aşa, o familie a avut doi copii credin­cioşi. Copiii sunt gălăgioşi în adunare, că sunt copii: ba plâng, ba le trebuie apă, ba alte greutăţi… şi mama e silită să-i împlinească toate dorinţele copilului. Şi mulţi fraţi au căutat, precum cei din Evanghelie când au venit părinţii cu copii la Domnul, să-i înlăture pe copii: „Nu-L mai supăraţi pe Învăţătorul! El n-are timp de copii”. Cu câtă durere şi dragoste i-a mustrat Domnul, spunându-le: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, căci a unora ca ei este împărăţia lui Dumnezeu.” A înţeles această familie ca, chiar gălăgioşi, pe copii să-i ducă la adunare. Ne-au supărat şi pe noi în atâtea rânduri… dar totuşi familia aceasta i-a pornit pe copiii lor pe-o cale bună. [Copiii] au crescut, le-au cumpărat instrumente muzicale, i-au lăsat mereu, dându-le libertate, să meargă în cercetarea adunărilor, şi astăzi sunt ca nişte îngeri în casa lor şi în Lucrarea lui Dumnezeu. Astăzi sunt o bucurie pentru toată Lucrarea pentru felul în care se prezintă în adunare cântând la instrumente…

Iată, fraţilor, e adevărat că copiii ne deranjează în adunare; dar dacă Domnul îi iubeşte şi spune: „Lăsaţi-i să vină la Mine!”, creşteţi-i, fraţilor, în adunare! Nu faceţi greşelile pe care le-au făcut alţii în trecut, lăsându-i şi neaducân­du‑i la adunare până sunt crescuţi mari. Inima copilului e ca o coală curată de hârtie. Tu, mamă, şi tu, tată, scrii cele dintâi cuvinte pe această coală de hârtie, care nu se uită niciodată. Uităm ce-am făcut înainte cu ani de zile, dar niciodată ce am scris pe inima copilului nostru nu va pieri. Eu mi-aduc aminte de când eram tinerel, copil de şcoală, istorioarele minunate pe care preotul ni le dădea mereu la orele noastre de religie. Pe astea nu le pot uita niciodată. Am uitat în viaţă totul, dar asta n-am putut-o uita. Aşa este inima copilului. Aduceţi-l la adunare pe braţe. Chiar dacă face deranj, îngăduiţi, fraţilor şi surorilor, căci mama aceasta vrea să crească sfinţi pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Şi unde-i poate creşte, decât în adunarea lui Dumnezeu?

preluat din «Străngeţi fărâmăturile» vol. 3

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *