Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Despre gânduri

Despre gânduri

Despre gânduri

Precum focul nu poate zãbovi în apã, tot asa nici gândul urât în inima iubitoare de Dumnezeu (Sf. Marcu Ascetul).
De vin asupra noastrã gânduri fãrã voie, sã fim siguri cã iubim cauzele lor; iar de vin gânduri cu voie, iubim si lucrurile spre care se îndreaptã (Sf. Marcu Ascetul).
Cugetul bun se pãstreazã prin rugãciune, iar rugãciunea curatã prin cugetul bun (Sf. Marcu Ascetul).
Nimic nu tulburã ochiul atât de mult ca un cuget rãu (Sf. Ioan Hrisostom).
Mustrarea cugetului este o doctorie a dragostei lui Dumnzeu pentru vindecarea sufletului nostru (Clement Alexandrinul).
Constiinta curatã ridicã sufletul, iar gândul murdar îl doboarã la pãmânt (Sf. Talasie Libianul).
Dupã cum gerul îngheatã trupul, tot asa si un cuget rãu îngheatã sufletul (Sf. Ioan Hrisostom).
Rãdãcinile gândurilor sunt pãcatele vãzute, pe care le sãvârsim cu mâinile, cu picioarele si cu gura (Sf. Marcu Ascetul).
Sã nu dispretuiesti a avea grijã de gânduri. Cãci lui Dumnezeu nu I se ascunde nici un gând. Când vezi vreun gând cã-ti fãgãduieste slava omeneascã, sã stii sigur cã-ti pregãteste rusine (Sf. Marcu Ascetul).
Mai întâi sã avem gând curat în mintea noastrã, fiindcã rãdãcina lucrurilor primeste sfatul cel din inimã (Sf. Vasile cel Mare).
Cugetul întinat asemenea unei lãmpi a cãrei claritate este întunecatã de murdãrii ne face sã vedem lucrurile neclar si întunecat (Avva Dorotei).
Pe cel osândit mai mult îl va tortura cugetul cã a pierdut cerul decât cele mai înfiorãtoare chinuri ale iadului (Sf. Ioan Hrisostom).
Cel purtat de gânduri e orbit de ele. Ele vede lucrãrile pãcatului, dar pricinile lor nu le poate vedea (Sf. Marcu Ascetul).
Se poate întâmpla ca unul, împlinind pe fatã o poruncã, sã slujeascã în ascuns patimei si, prin gânduri pãcãtoase, sã strice fapta bunã (Sf. Marcu Ascetul).
Din inima împãtimitã de plãcere rãsar gânduri si cuvinte spurcate. Iar din fum cunoastem materia care mocneste înãuntru (Sf. Marcu Ascetul).
Sã-ti fie urâte gândurile iubitoare de trup, pentru cã ele în aceeasi vreme corup si spurcã sufletul (Sf. Nil Sinaitul).
Un gând care zãboveste aratã împãtimirea omului. Iar dacã e alungat repede, aratã rãzboi si împotrivire (Sf. Marcu Ascetul).
Gândurile rele sunt dusmanii lui Dumnezeu. Ele împiedicã sã se facã voia Lui (Sf. Marcu Ascetul).
Smulge gândurile rele prin alte gânduri (Sf. Nil Sinaitul ).
Cel ce ocroteste un sarpe în sân si un gând rãu în inimã va fi omorât (Sf. Teodor Studitul).
Noi devenim împãrati, dacã ne stãpânim gândurile rele (Sf. Ioan Hrisostom).
Rãzboiul dracilor prin mintea noastrã, prin gânduri, e mai periculos ca rãzboiul acelora prin lucruri (Sf. Maxim Mãrturisitorul).
Sã nu îngãdui niciodatã sã intre în inima ta vreun gând care sã mânie pe Dumnezeu (Avva Siluan).
Gândurile rele sunt avutii rele; cel ce nu se leapãdã de ele nu va ajunge la cunostintã (Sf. Talasie Libianul ).
Fii portarul inimii tale ca sã nu intre nimeni într-însa. Zi mereu gândurilor care vin: “Esti tu dintre ai nostri sau dintre vrãjmasii nostri?” (Iosua V, 13 ) (Avva Stratighie).
Sufletul pãtimasului e fabricat de gânduri rele (Sf. Talasie Libianul ).
Asa cum nu tii o scorpie în sân, tot asa sã nu tii un gând rãu în inima ta (Avva Evagrie Ponticul).
Gândul, cuvântul si fapta trebuie sã actioneze în chip vrednic de numele de crestin (Sf. Grigorie de Nyssa).
Sã nu te gândesti sã neglijezi vreodatã gândurile, cãci nici un fel de gând nu se poate ascunde de Dumnezeu (Sf. Marcu Ascetul)
.
Fiecare pãcãtuieste din cauzã cã, în vremea nãvãlirii gândurilor rele, nu le respinge îndatã (Avva Serin).
De nu ne vom îndeletnici cu Dumnezeu, vom fi atrasi de momelile gândurilor (Sf. Maxim Mãrturisitorul).
Precum fãrã corabie nu e cu putintã a trece marea, asa fãrã chemarea lui Iisus Hristos e cu neputintã a izgoni momeala gândului rãu (Cuviosul Isihie Sinaitul).
Nu se formeazã norii fãrã miscarea vânturilor, nici patima nu se naste fãrã gânduri (Sf. Marcu Ascetul).
“Gândul lui Hristos” (Filip. II, 5 ) îl are cel ce cugetã ca El si prin toate Îl cugetã pe El (Sf. Maxim Mãrturisitorul).
Precum grãdinarul, dacã nu pliveste buruienile, îneacã legumele, asa si mintea, dacã nu curãteste gândurile, pierde cunostinta adevãrului (Sf. Talasie Libianul).
Dupã cum nu e bine sã lasi sã creascã iarba pe straturi împreunã cu legumele, tot asa e rãu sã lasi sã creascã în suflet gândul viclean (Sf. Efrem Sirul).
Asa cum sarpele scos dintr-o gaurã întunecoasã la luminã cautã sã fugã si sã se ascundã, tot astfel si gândurile rele, fiind date pe fatã printr-o sincerã recunoastere si mãrturisire, vor fugi de la om (Avva Moise).
Inima ni se acreste de veninul gândurilor rele (Cuviosul Isihie Sinaitul).
Lucrurile de care te rusinezi în fata oamenilor, sã socotesti cã e rusine sã te gândesti la ele (Avva Isaia Pustnicul).
Duhul Sfânt, aflând mintea golitã de pofte si gânduri rele, o umple de cunostinta tainelor dumnezeiesti (Sf. Talasie Libianul).
Cel ce s-a predat pe sine gândurilor rele e cu neputintã sã se curãteascã de pãcate dupã omul din afarã (Cuviosul Filotei Sinaitul).
Adunã-ti mintea si pãzeste-ti gândurile; si pe care le vei afla pãtimase, rãzboieste-le (Sf. Talasie Libianul).
Dacã ai aruncat materia si te-ai lepãdat de lume, leapãdã-te acum si de gândurile rele (Sf. Talasie Libianul).
Sã nu zici: cum se va deda sãracul plãcerii, neavând cele ce pricinuiesc? Cãci cineva poate sã se dedea plãcerii prin gânduri în chip si mai ticãlos (Sf. Marcu Ascetul).
Sãmânta patimilor sunt gândurile rele. În minte seamãnã diavolul aceastã blestematã sãmântã (Sf. Antonie cel Mare).
Ridicã-ti adesea mintea spre rugãciune si distruge gândurile care se apropie de inimã (Sf. Talasie Libianul).
Gândurile bune sunt asemenea pietrelor scumpe si mãrgãritarelor; gândurile necurate sunt pline de oase de morti, de toatã necurãtia si putoarea (Sf. Macarie cel Mare).
Obisnuieste-ti urechea sã audã des cuvinte duhovnicesti si mintea ta se va depãrta de gânduri necurate (Sf. Talasie Libianul).
Nu atacul gândului este pãcat, ci convorbirea mintii, care vorbeste prieteneste cu el (Sf. Marcu Ascetul).
Nu putem cugeta la Dumnezeu, dacã n-am iesit din cele multe (Sf. Maxim Mãrturisitorul).
Dracii rãzboiesc sufletul mai ales prin gânduri, nu prin lucruri (Avva Ilie Ecdicul).
Stãpâneste-ti mânia si pofta si te vei izbãvi de gânduri rele (Sf. Talasie Libianul).
Toatã lupta omului trebuie sã se dea în minte; el trebuie sã nimiceascã pãdurea gândurilor rele care-l înconjoarã (Sf. Macarie cel Mare).
Nu-ti hrãni prea mult trupul tãu si gândurile spurcate se vor împutina în tine (Avva Evagrie Ponticul).
Gândurile rele nu ne stãpânesc prin forta lor, ci prin putinãtatea credintei noastre si prin lipsa împlinirii poruncilor lui Dumnezeu (Sf. Marcu Ascetul).
Cei ce vorbesc dulce cu patimile prin gânduri, dar nu vin la încuviintare, se aseamãnã cu cei ce lasã fiara sã intre înãuntrul tarinii (Avva Ilie Ecdicul).
Gândul pãtimas este izvorul si pricina stricãciunii în trup. Cine vegheazã, însã, îl alungã (Cuviosul Ioan Carpatiul).
Mintea lucratã de dragostea dumnezeiascã produce gânduri despre Dumnezeu (Sf. Talasie Libianul).
Dupã cum nu poti împiedica vântul sã sufle în pieptul deschis, tot asa nu poti opri nãvala gândurilor; pentru cã sufletul omenesc, dupã însusi firea lui (în urma cãderii în pãcat a strãmosilor), este deschis pentru actiunile rãului (Avva Pimen).

Viata în duh filocalic
~ antologie filocalicã ~
Editatã de Mãnãstirea Pissiota
Bucuresti, 1999

 

error

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!