Traian Dorz

Dumnezeu, la început

Fiecare zi este un început. Fiecare dimineaţă urmează după o noapte care este un sfârşit. În fiecare dimineaţă totul e altfel de cum a fost seara.

Seara totul e îmbătrânit şi moare; dimineaţa totul e tânăr şi renaşte.

În fiecare seară o lume moare şi în fiecare dimineaţă o altă lume învie.

Aşa a fost şi la începutul acestei lumi în care trăim noi acum.

Numai Domnul Dumnezeu Care este Veşnic, El singur ştie câte alte zile au mai fost înainte de ziua acestei lumi de acum şi câte alte vieţi înainte de forma asta a vieţii de acum…

O veche scriere ebraică spune că Domnul Dumnezeu a creat mereu lumi – şi tot El le-a nimicit, până când a creat lumea asta în care trăim noi acum, cu istoria ei aşa cum o ştim .

La începutul fiecăreia însă, a fost Dumnezeu.

Pentru că singur El este fără început şi fără sfârşit. Singur El este nemuritor şi de neînlocuit.

Toate cele care au avut un început cândva au avut şi un sfârşit sau vor avea unul cândva. Orice creatură şi creaţiune a început cândva şi va sfârşi cândva – numai Creatorul este Etern.

El face să se nască şi să se renască mereu zile noi, lumi noi, care intră şi ies din mâinile Sale, din voinţa Sa, din Veşnicia Lui, într-o eternă lucrare, mişcare şi schimbare a formei.

Cât de minunat este gândul că la orice început este Dumnezeu, ştiind că El este Iubirea, Ordinea şi Lumina! În felul acesta înţelegem că tot ce se creează şi durează prin El va fi frumos, curat şi fericit. Fiindcă aşa este Creatorul, iar creatura şi creaţiunea nu pot semăna decât cu Cel care le-a conceput şi realizat.

Iar sfârşitul fiind tot El, putem să credem neclintit în adevărul că şi încheierea tuturor lucrurilor şi a tuturor existenţelor va fi tot în frumuseţe, curăţie şi fericire, fiindcă mai presus de toate puterile este Puterea Lui şi mai tare decât toate voinţele este Voinţa Sa.

Prin această Putere şi Voinţă Eternă şi Unică toate lucrurile şi întâmplările vor căpăta forma dorită de El, fiindcă, după fiecare lucrare, dorind să-Şi admire opera Sa, El nu Se odihneşte decât după ce a constatat că totul este realizat în cel mai desăvârşit fel.

Slavă veşnică Ţie, Veşnicul Tată şi Creator, din dragostea Căruia au ieşit şi vor ieşi mereu creaturi şi creaţiuni tot mai frumoase!…

Tu lucrezi şi vei lucra mereu, iar lucrările Tale sunt tot mai minunate, ca ale unui Meşter şi Ziditor strălucit.

Fă-ne şi pe noi nişte lucrări şi nişte lucrători tot mai desăvârşiţi.

Amin.

Traian DorzHristos Pâinea noastră zilnică.

1 Comment

  • NEMES PETRU 27 septembrie 2011

    SLAVIT SA FIE DOMNUL!

Lasă un răspuns