Bine că trecu şi păharul acesta.
Avem noi Românii multe năcazuri speciale pe cari ar trebui să le punem în rugăciunile noastre de seara şi dimineața. Între aceste ar trebui să fie negreşit şi cuvintele: <fereşte-ne Doamne de alegeri>… fereşte-ne Doamne de grindină, de foc, de muscă rea, de boale, de potopuri şi… de alegeri…
Să mai stăruim asupra relelor ce le fac alegerile, cred că e de prisos. Fiecare alegere lasă în popor rane sufleteşti cari ani de zile abia se pot vindeca. Poporul nostru este ca o mare liniştită. Alegerile vin ca o furtună ce caută parcă cu puterea să facă valuri şi furtună în marea cea linistită a poporului nostru. Norocul nostru cel mare este că marea poporului nu se tulbură în adâncimea ei; plescăiturile politice nu pot tulbura adâncimile sufleteşti ale poporului nostru. Poporul a rămas nepăsător şi rece în faţa tuturor agitațiilor electorale. Ţara şi poporul părea ca şi când ar zice: nu de hărțueli politice şi de alegeri avem lipsă, ci de muncă, de ispravǎ, de îndreptarea cât mai în grabă a multelor stări rele ce sunt prin ţară.
Cu astfel de gândiri s’a apropiat poporul de urna voturilor. După atâtea hărțueli politice, ţara şi poporul aşteaptă ispravă de muncă. Votul universal n’ajunge nimic dacă la cârma ţării nu este <omul> şi nu sunt <oamenii> pe cari li aşteaptă ţara. …
Ne-am cam săturat şi noi de atâta politică şi de atâta tămbalău în parlament. Vrem cât mai puține alegeri şi cât mai multă ispravă; cât mai puţină gălăgie în parlament şi cât mai multe orândueli bune şi cuminti prin ţară.
din foaia Lumina Satelor, anul 1926, nr. 23
