11. Este un făcut că în vorbirea fiecărui om se repetă fără voia lui mai mult tocmai cuvântul care îi arată starea sa cea mai ascunsă şi păcatul său cel mai arătat;
astfel: vânzătorul va vorbi mereu numai despre vânzări,
lacomul, despre câştiguri,
beţivul, despre băuturi,
desfrânatul, despre petreceri,
neascultătorul, despre,,slobozenie”,
înşelătorul, despre,,cinstea” lui,
netrebnicul, despre ,,vrednicia” sa,
şi dezbinătorul, despre dragoste, mereu învinuindu-i pe alţii că nu o au.
12. Când omul vorbeşte, nu-i greu să-i afli gândurile.
Mai greu este atunci când omul tace.
Atunci numai dacă îi cunoşti ochii poți să vezi cum îi este sufletul şi ce îi zace în inimă.
Cum însă puțini ştiu privi prin ochi înăuntrul omului, e bine să aşteptăm până când ceva îl face să se mânie. Atunci el îşi dă pe față inima sa.
13. La mânie, uitându-te pentru ce s-a supărat cineva, vei vedea ce duh are.
Şi ascultând la ce vorbeşte, vei înțelege ce gânduri îl poartă.
Şi ce caută stând lângă tine sau lângă Hristos.
14. Când trebuie să mergi cu cineva sau să stai cu el, – dacă nu vrei să te înşele şi să nu te pierzi, ia seama la starea lui când se supără. Ce face şi ce vorbeşte la mânie. Şi vei şti ce om este şi ce suflet are.
Căci acela cu care te însoțești poate să-ți facă în viață ori cel mai mare bine, ori cel mai mare rău.
Alegerea lui depinde numai de tine.
De aceea fii cu cea mai mare băgare de seamă în clipa când alegi cu cine te însoțești, căci mare lucru este aceasta.
15. Copiii mei, dacă aş fi știut eu un mai folositor sfat decât acesta în lumea asta, pentru voi, pe acela aș fi căutat să vi-l spun. Dar nu ştiu un altul. Fiți cu grijă cu cine vă însoțiți!
Frații mei, dacă aş cunoaşte alt lucru mai însemnat decât acesta în Lucrarea Domnului, pentru voi, pe acela vi l-aş spune. Dar nu cunosc un altul. Fiți cu grijă cu cine vă însoțiți!
16. Eu am aflat adevărul după prea multe suferinţe şi după prea multe pierderi, ca şi mulţi înaintași ai mei.
Tot prețul care a fost plătit până aici pentru faptul că nu i-am ştiut cunoaşte pe cei necurați dintre cei curați este dureros de mare.
Şi toate urmările lui, dureros de amare.
O, de-aş fi ştiut şi eu cu cine mă însoțesc, de câte nenorociri aş fi fost scutit!
17. Nimic pe lumea aceasta nu va mai putea înlocui multe dintre cele ce s-au pierdut, pentru că pe mulți oameni nu i-am ştiut cunoaşte la timp, ca să ne ferim de însoțirea lor.
Și pentru că nu i-am ştiut ocoli îndată, chiar după ce i-am cunoscut.
Fratele Traian Dorz – Crucea Mântuitoare – pag. 95-97
