18. Legea lui Hristos îi uneşte pe oameni, înfrăţindu-i pe toţi.
Legea omului îi dezbină şi i aruncă în cea mai cruntă dintre toate urile: ura religioasă.
Legea lui Dumnezeu este pace şi dragoste (In 13, 34).
Legea omului este ceartă şi combatere.
Legea Domnului conduce la viaţă prin fericirea tuturor (Ps 19, 7).
Legea omului firesc duce la pierzare prin nimicirea tuturora.
19. E o mare nenorocire că, în locul dragostei lui Hristos – care ar trebui să fie singura lege a omenirii – sunt astăzi atât de multe legi omeneşti.
E o şi mai mare nenorocire că între creştinii care mărturisesc Numele lui Dumnezeu şi credinţa lui Hristos totuşi nu stăpâneşte această unică Lege Frăţească şi Fericită.
20. Creştinii mărturisesc din gură Legea lui Hristos,
predică frumos despre ea,
scriu atât de mult despre binecuvântările ei,
cântă atât de minunat despre binefacerile ei,
– dar apoi duc sufletele tot în legea lor.
Împing foloasele tot spre legea lor.
Strâng prada tot în curtea legii lor.
Şi se duc să se culce tot la sânul legii lor.
Fiindcă nu sunt toţi sub Har – ci fiecare sub o lege a sa (Rom 6, 14).
De aceea fiecare îşi caută foloasele lor sau ale legii lor.
Şi nu foloasele adevăratei Legi a lui Hristos (Flp 2, 21).
O, Doamne Iisuse, vino şi adu ne pe totdeauna Legea Ta.
Amin.
Răsplata ascultării / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2006
