Anul 2016 se încheie, pentru creştini, cu un bilanţ extrem de sângeros. Potrivit Center for the Study of Global Christianity au fost ucişi aproximativ 90.000 creştini pe parcursul anului care a trecut. Alte 500-600 milioane creştini sunt împiedicaţi să-şi practice în mod liber credinţa, estimează Massimo Introvigne, fondatorul Centrului de studii a noilor religii. În Nigeria s-a înregistrat o creştere de peste 60% a asasinatelor comise de grupări musulmane radicale, cum ar fi Boko Haram. Creştinii sunt în pericol zilnic în Orientul Mijlociu, inclusiv în Irak şi Siria. Coreea de Nord e renumită şi ea pentru cruzimea faţă de creştini. Conform unui raport anual lansat de Release International, cea mai mare ameninţare pentru creştini vine din lumea islamică, cu guverne ostile şi grupări militante. În plus, atacurile militanţilor hinduşi au crescut în India, iar în China congregaţii sunt supuse unor presiuni constante din partea guvernului. Atacuri violente împotriva creştinilor au loc şi în ţări ca Iran, Pakistan. Patriarhia Antiohiei semnala în primăvară că sute de creştini ortodocşi au fost ucişi în Siria, peste 150.000 au fost alungaţi din casele lor, iar bisericile au suferit pagube incalculabile.
Un grup de 12 măicuţe din mănăstirea ortodoxă greacă Sf. Tecla (din nordul Damascului) sunt răpite şi ţinute ostatice. O biserică aflată la graniţa cu Turcia e incendiată, profanate obiectele cultice, icoanele tăiate şi arse, iar clopotele topite. În oraşul Deir Atieh, militanţii islamici iau dintr-un spital pe cei bolnavi, separându-i pe creştini de restul pacienţilor. Creştinii sunt închişi într-o sală specială, ucişi sau lăsaţi să moară. În apropierea oraşului Aleppo, doi episcopi (mitropolitul grec ortodox Paul de Alep, fratele patriarhului Ioan al Antiohiei şi Johanna Ibrahim, mitropolitul siro-iacobit al aceluiaşi oraş) sunt răpiţi, iar şoferul care îi însoţeşte, diacon, este ucis cu sălbăticie. În apropierea Patriarhiei Antiohiei, din Bab Douma (Damasc), are loc un atac cu bombă, avându-l drept ţintă pe Patriarh. Satul Al-Duvair, din regiunea Reef, locuit în majoritate de creştini, este masacrat în totalitate, fiind ucişi inclusiv femeile şi copiii. Zilnic sute, mii de creştini sunt obligaţi să aleagă între apostazie şi moarte. Se vorbeşte chiar de faptul că decapitarea creştinilor, distrugerea bisericilor, profanarea simbolurilor creştine ar face parte dintr-un plan mai amplu de lichidare a populaţiei creştine din Siria, Egipt, Irak, Liban, Orientul Mijlociu (cf. unui raport al Uniunii Internaţionale a Creştinilor).
Toate acestea sunt nenorociri pe care le trăieşte, acum, lumea contemporană! Martiraje la care sunt supuşi semenii noştri clipă de clipă! Vremea suferinţei, a jertfei de sânge ni s-a luat de la noi şi li s-a dat altora mai vrednici decât noi.
În multe zone ale lumii se moare, cu adevărat, pentru Hristos! Nouă ne-a rămas să fim încercaţi cu libertatea… O libertate pentru care, în curând, va trebui să dăm seamă. Poate mai mult ca oricând, acum, ni se cere responsabilizare, discernere a ceea ce e, într-adevăr, important pentru slujirea lui Dumnezeu.
Libertatea înseamnă, înainte de toate, tăria de a lua decizii corecte, de a-ţi alege lanţurile, suferinţa pentru Hristos. Omul, întotdeauna când a dorit să-I dăruiască ceva cu totul special lui Dumnezeu, i-a oferit sângele drept jertfă. Contemporanii noştri nu îşi sacrifică viitorul Împărăţiei de dragul prezentului. Ei îşi sacrifică ceea ce sunt, pentru ceea ce vor deveni.
Să folosim libertatea noastră măcar pentru a-i sprijini în rugăciune. Şi a înţelege voia, lecţia lui Dumnezeu pentru noi.
Să nu ne fie în zadar jertfa lor! Pentru a nu ni se lua de la noi şi libertatea…
Romeo PETRAŞCIUC
din săptămânalul duhovnicesc ”Iisus Biruitorul”
Anul XXVIII, nr. 6 (1086) 30 IAN.-5 FEBR. 2017
