Prea Cucernice Părinte Iosif! Mult iubite şi preţios frate în preoţia şi ostăşia Domnului Hristos!
În clipa când încep a scrie aceste rânduri, mă întreb, fără a putea răspunde: putea-voi eu ridica de pe urmaşii mei piatra osândei ce mi s-ar cuveni? Căci dacă mă poate cineva osândi pe drept, apoi tocmai frăţia voastră aţi putea. E mult… mult de tot de când nu ne-am văzut… Şi totuşi… eu n-am scris până acum nimic… Au trecut de atunci zile multe… Au apăsat asupra frăţiei voastre greutăţi nenumărate, s-au ivit diferite situaţii, nebănuite schimbări, necazuri, încercări, bucurii etc…
Şi totuşi… eu nu v-am scris. Sunt vinovat!
În ce măsură, Domnul o ştie foarte bine.
De ce n-am scris, iarăşi Domnul o ştie.
Acum, nu caut a mă dezvinovăţi, căci înaintea Domnului argumentele n-au temei. Ele cad, sunt şubrede. Un singur lucru însă ştiu. Având aici cu mine pe fraţii Oprişan şi Lascarov, cei dintâi cu care de la început ne-am înţeles şi iubit, ne-am identificat în păreri, gânduri şi idei, (el) v-a pus în curent cu tot ce facem, cum lucrăm, cum luptăm şi de roadele ce obţinem zi de zi. Ştiu că, prin frăţia sa, aţi fost în cunoştinţă cu toate.
Dar ce să mai vorbesc de slăbiciunea trupului, care continuu se luptă cu mine: biserică în construcţie, sărăcie, necredinţă, îndărătnicie, lupte, frământări etc… Părintele Vasile OUATU Prea Cucernice Părinte Iosif! Mult iubite şi preţios frate în preoţia şi ostăşia Domnului Hristos!
Dar dacă, în privinţa scrisului, am o vină de neiertat, apoi, în Numele Domnului, vă comunic şi o bucurie: Am fost şi sunt la post.
N-am scăpat cel mai mic prilej să nu accentuez asupra Lucrării noastre sfinte. Zi de zi, clipă de clipă, am mărturisit pretutindeni, cu multă putere, Lucrarea Domnului. Sunt în totul identificat cu Oastea. Domnul te-a insuflat să porneşti la luptă. Am înţeles totul şi, pentru aceasta, am arat adânc şi temeinic pe ogorul Oastei. Niciodată nu m-am mulţumit cu o arătură de suprafaţă, care zgârâie şi nu dă rod bun. Ci, fără a cruţa ori menaja ceva, am pus plugul să are adânc, aşa cum ai dat semnalul. Şi slăvit să fie Domnul că lucrurile sunt bune! De când nu ne-am văzut, am făcut eforturi cu mult mai mari de cum vi le-aţi fi închipuit.
Cu cât am văzut că se ridică vrăjmaşii criticanţi, cu atâta am accentuat mai mult şi am stăruit fără frică. Domnul mi-a dat multă îndrăzneală. Am fost şi sunt gata pentru orice jertfă. Dacă, sub raportul omenesc şi material, boala mi-a fost o mare pierdere, apoi, sub raportul evanghelic-ostăşesc, mi-a fost un mare câştig. M-a călit pentru luptă.
Sunt gata oricând să stau pe linia întâi, fără a mă înfricoşa, căci lucrul este al Domnului.
Dacă, astăzi, se jertfesc oamenii de dragul lumii pieritoare, dacă îşi pun viaţa în risc pentru o plimbare cu maşina ori avionul, o alergare pentru premiu cu bicicleta, motocicleta, alergare de sport, fotbal, lupte cu box, lupte politice etc., etc., apoi oare pentru Domnul Hristos, Care ne-a făgăduit atâtea şi atâtea, să nu fie cineva gata de jertfă? Frăţia ta eşti cel dintâi şi noi te urmăm întocmai. Sunt gata a dovedi că mergem pe drumul jertfei din dragoste către Hristos, Care ne dă nu o slavă deşartă, ci una veşnică. Nu pentru un premiu de o clipă, ci pentru un premiu veşnic, El ne-a chemat. Şi eu am avut multe amărăciuni, nespus de multe; totuşi Domnul m-a strecurat prin toate şi m-a adus până azi. Cu ochii ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea noastră, n-am căzut în alergarea după Domnul. Oastea este sufletul viu şi puternic al vieţii noastre spirituale. Pentru aceasta, frăţia voastră aţi fost continuu în inima şi sufletul nostru cald. Continuu ne rugăm pentru sănătate şi grabnică întoarcere între noi! Pe toamnă, te doresc între noi la Bucureşti. Inima noastră arde de dorul să fim cu toţii în Capitala ţării, cu toţii să facem aici un centru puternic. Continuu mă rog să aduci tunul aici, cu o deplină sănătate, să desăvârşeşti de aici tot ce inima doreşte în Domnul Iisus. Te aştept, te doresc şi te iubesc cu sfântă iubire în Iisus Domnul!… Eşti veşnic, în sufletul meu, far luminos! Domnul să te aducă sănătos la front, căci locul este gol şi te aşteaptă!…
Dulci şi sfinte sărutări… (Părintele Vasile Ouatu)
