Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Predica testamentară de la Bârlad

Predica testamentară de la Bârlad

Predica testamentară de la Bârlad

Invitat de fratii din Bârlad la adunarea din toamna anului 1936, parintele Vasile, având graiul stins de boala, le-a trimis fratilor spre citire testamentara predica de mai jos, foarte potrivita spre a se citi în adunarile Oastei.

Vor veni peste voi vremuri grele, poate chiar nespus de grele. Cu Iisus însa vom birui totul!

Mult iubiti frati si scumpe surioare în ostasia Domnului Iisus Biruitorul!

„Har voua si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Iisus Hristos“ (Filip. 1, 2).

As fi dorit din toata inima sa fiu în mijlocul dumneavoastra, pentru ca va iu­besc cu o iubire sfânta si doream fierbinte sa va vad si, împreuna, sa ne bucuram în Domnul.

O grea suferinta însa m-a împiedicat sa pot fi cu trupul alaturi de dumneavoastra. Voi, fratii din Bârlad, va aduceti aminte ca si în august eram ragusit. Acum, suferinta a crescut. Sunt si mai greu bolnav. Dar, da-ca trupul îmi este lovit – si înca greu – apoi duhul îmi este întarit. Prin aceasta noua suferinta a gâtului, m-am alipit si mai mult de Domnul Iisus. Si, prin El, ma consider alaturi de dumneavoastra si cu dumneavoastra, în orice clipa si cu atât mai mult acum, când sunteti adunati frati si surori din multe parti.

Dragostea ce ne uneste în Iisus, strân­gându-ne în buchetul bine placut Domnului – al Oastei Domnului Iisus Biruitorul – ma îndeamna sa va am întotdeauna în rugaciunile mele. Si nu numai pe dumneavoastra, ci pe toti fratii si pe toate surorile din întreaga tara; fiindca noi, cei multi, alcatuim un trup în Oastea Domnului Iisus Biruitorul.

Îngaduiti-mi dar ca, atât în numele meu, cât si în numele în veci pretuitului Parinte Iosif Trifa, sa va salut cu salutul ostasesc, zicându-va la toti: Slavit sa fie Domnul Iisus Biruitorul!

Iubiti frati si scumpe surioare în ostasia Domnului Iisus Biruitorul!

Scopul adunarilor noastre ostasesti, pe judete sau pe regiuni, este si trebuie sa fie ca, mai întâi, sa ne putem vedea unii cu altii, sa ne cunoastem unii cu altii si sa ne bucuram împreuna, slavind, prin toate ale noastre, pe Domnul Iisus. Ca, oamenii în mijlocul carora traim, vazând viata noastra curata, sfânta si neprihanita, sa slaveasca si ei, pentru noi, pe Dumnezeu si sa se adauge cât mai multe suflete la turma copiilor lui Dumnezeu. Dragostea si râvna noastra sa-i cucereasca pe toti.

Iar în al doilea rând, ca sa ne împartasim unii altora bucuriile, dimpreuna cu necazurile. Bucuriile, în ceea ce priveste înaintarea si cresterea noastra în Domnul. În ce masura am progresat noi, fiecare în parte, în cunoasterea lucrurilor ce vin de la Dum-nezeu? Adunarile mari trebuie sa fie un fel de examen al fiecarui copil al lui Dumnezeu, al fiecarui ostas adevarat. Fiecare sa se cerceteze pe sine si sa-si dea un raspuns hotarât. Cu cât am înaintat eu în cunoasterea Domnului Iisus? – deoarece este un lucru hotarât ca nu oricine vorbeste de Iisus este un cunoscator al Domnului Iisus. Cu cât am înaintat eu în a cunoaste si, mai ales, în a iubi si pretui Jertfa Domnului Iisus?… Fiindca unul dintre cele mai recunoscute daruri din câte a facut Dumnezeu omului este tocmai Jertfa Domnului Iisus. Au crestinii în cap tot felul de bazaconii, dar despre Jertfa Domnului Iisus stiu foarte putin, daca nu chiar nimic. Caci, în adevar, iubitilor, daca am lua pe oricare din crestinii de rând si l-am întreba: Ce stii dumneata despre Jertfa Domnului Hristos? Ce-ai câstigat dumneata prin Jertfa Domnului Hristos? Ce legatura este între dumneata, cel ce-ti zici crestin, si Jertfa Domnului Hristos? – omul, zis crestin, va ramâne mut. El nu stie nimic despre Jertfa Domnului Hristos. Din cauza aceasta, viata crestinilor de nume este moarta. Ei zac în mare întuneric spiritual. Sunt orbi. Dar, slavit sa fie Domnul, pe noi, Oastea Domnului ne-a scos din aceasta înspaimântatoare orbire si ne-a adus la lumina Evangheliei.

Acum, prin Oastea Domnului, noi suntem în scoala Duhului Sfânt si la fiecare pas trebuie sa ne controlam, spre a vedea în ce masura am înaintat pe scara sfinteniei si a desavârsirii. Din clipa în care L-am cunoscut pe Domnul si sfânta Lui Jertfa, viata ni s-a transformat din temelie si continuu alergam spre tinta, spre Iisus, desavârsirea noastra.

Aruncând de pe noi toata vechitura pacatelor ce odinioara ne robisera, ne atintim mereu ochii si alergam staruitor la desavârsire. Necontenit trebuie sa ne supraveghem cres­terea cea duhovniceasca, pentru ca nu cumva sa cadem ori sa alergam gresit si sa pierdem premiul alergarii.

Este stiut ca, în vremea noastra, multi dintre cei ce-si zic credinciosi se poarta ca vrajmasi ai Crucii Domnului Hristos (Filip. 3, 18). Noi stim, iubitilor, ca sfârsitul lor va fi pierzarea (Filip. 3, 19). Dar, în ceea ce ne priveste pe noi, trebuie sa fim plini de întelepciune, dându-ne bine seama ca nimeni si nimic din cele ale lumii, sa nu puna stapânire pe noi. Patria si cetatenia noastra sunt în ceruri, de unde si asteptam ca Mân­tuitor pe Domnul Iisus Hristos (Filip. 3, 20). Deci fiecare clipa din viata noastra sa fie o înaintare, o urcare pe scara sfinteniei, ce duce în ceruri. Adunarile noastre ne ofera un minunat prilej ca fiecare sa se examineze si sa-si dea seama cum sta înaintea Domnului Iisus. Este fiecare dintre noi un copil al lui Dumnezeu? Cunoaste fiecare, lamurit, prin cine si cum am capatat înfierea? (Efes. 1, 5). Cum am devenit noi fii ai lui Dumnezeu? Prin Iisus, dragii mei, si anume prin Jertfa de pe Cruce, prin rastignirea lui Iisus pe lemnul Crucii. Prin aceas­ta Jertfa, prin moartea si învierea Domnului Iisus, noi am capatat de la Dumnezeu minunate daruri. Am capatat mai întâi dreptul de a ne numi copii ai Celui Preaînalt (Ioan 1, 12). Prin aceasta minunata Jertfa am capatat rascumpararea si iertarea pacatelor (Efes. 1, 7). Si tot prin aceasta am dobândit mostenirea împaratiei ceresti (Efes. 1, 11; 2, 6; 2, 19).

Ah! Cât de mult ne-a iubit si ne iubeste pe noi Dumnezeu! (Ioan 3, 16). Si câte daruri si câte fagaduinte minunate ne-a dat El noua prin Domnul Iisus!

Si totusi crestinii stiu atât de putine despre Domnul si Jertfa Sa, ca, în adevar, celui credincios îi vine sa plânga de durere. Dar totusi Dumnezeu înca ne iubeste si înca ne cauta pe fiecare în parte, caci El a platit scump, scump de tot, pentru fiecare dintre noi. A platit cu viata Sa pe Cruce, deoarece la Dumnezeu un singur suflet pretuieste mai mult ca lumea toata.

Glasul Oastei Domnului, prin toata Jertfa Parintelui Trifa, este si el o marturie a iubirii ce Dumnezeu ne-o poarta. Pentru ca, în timp ce noi rataceam cu totii prin vaile întunecoase ale pacatului, Iisus, în iubirea Lui, a revarsat si revarsa asupra noas-tra mana cea cereasca a Oastei Domnului Iisus Biruitorul, care ne striga cu staruinta si ne smulge din lume, alipindu-ne iarasi de Iisus sisfânta Sa Jertfa.

Întocmai ca o ploaie racoritoare a fost chemarea Oastei Domnului peste sufletele noastre uscate de vânturile secetoase ale placerilor acestui veac.

Oastea Domnului ne pune în adevarata lumina pe Iisus si Jertfa Golgotei. Cu timp si fara timp, Oastea aduna sufletele de pe caile pacatului si le alipeste de Iisus.

Ea roaga pe tot sufletul sa se ridice din pacatul nimicitor si sa se apropie de Iisus, cu dragoste si recunostinta, împacându-se cu Dumnezeu-Tatal prin Iisus si Jertfa Sa. Oastea a întins si întinde o mâna de ajutor oricarui suflet dornic de a-L cunoaste pe Domnul cu adevarat si de a ajunge la mântuire. Drumul Oastei este drumul sfintilor si al martirilor. De aceea, cine Oastea iubeste pe Iisus pretuieste.

Cei ce înca n-au cunoscut Oastea au acum fericitul prilej sa se predea chiar acum în mâinile Domnului, înrolându-se ca voluntari în aceasta armata sfânta, de cucerire a Patriei ceresti, iar cei care sunteti înrolati, înflacarati-va, dragii mei, aprindeti-va în voi Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu si luptati cu râvna si îndrazneala sa cuceriti sufletele celor care ne înconjoara. Mergeti înainte cu barbatie, fara a va teme de nimeni. Iisus este cu noi si El lupta pentru noi. Atintiti-va ochii la El si numai la El.

† Preotul Vasile Ouatu

Tit TRIFA: Solia unei jertfe
Ediția a II-a
Câteva spicuiri din viața si activitatea preotului Vasile Ouatu
– cu două predici testamentare –

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *